Subofiţer de Securitate către soţia unui maramureşean ucis de Crăciunul lui 1949: „Hai, scroafă puturoasă, şi ia-ţi porcul din grădină că a fost lichidat”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj organizează joi, 27 iunie, săpături arheologice în localitatea Cufoaia, judeţul Maramureş. Istoricii vor să găsească osemintele lui Alecsa Bel, care a fost ucis, din motive politice, prin împuşcare din ordinul Securităţii în ziua de Crăciun a anului 1949.

Alecsa Bel s-a născut şi a murit în luna decembrie. Era un gospodar harnic şi ingenios din satul maramureşean Cufoaia, cantor la biserica greco-catolică din sat, fiind numit şi Diacul. A făcut politică liberală, iar între anii 1940 şi 1946 a fost primar în comuna natală din partea Partidului Naţional Liberal.

Era fiul unor oameni simpli şi avea mai multe suprafeţe de teren arabil, fâneţe şi pădure, o batoză pentru treierat şi animale.

Însă din cauza situaţiei sociale, comuniştii l-au catalogat drept chiabur şi aşa a început totul.

Alecsa Bel nu era omul care să tacă şi şi-a spus cu voce tare, destul de des, nemulţumirea faţă de noile stări de lucruri din acele vremuri.
Unii săteni l-au pârât la partid care l-a acuzat că răspândeşte ştiri „cu caracter duşmănos şi că populariza  sloganul „Vin americanii”. A mai fost acuzat de sabotaj economic, deoarece a fost denunţat că în timpul campaniei agricole din vara anului 1948 nu a declarat cantităţile reale de cereale treierate la batoza sa.

Ştia că Securitatea îl supraveghează şi că arestarea sa era doar o chestiune de zile, în toamna lui 1948, Alecsa Bel şi-a părăsit gospodăria şi familia. A stat ascuns în pădurile şi satele din zonă, fiind ajutat de foarte mulţi localnici.

Autorităţile l-au dat în urmărire, fiind organizate de către miliţie mai multe acţiuni de căutare în Cufoaia şi în satele de unde proveneau informaţii despre apariţia lui Alecsa Bel.

I-a intentat un proces, în cadrul căruia a fost judecat în absenţă de către Tribunalul Militar din Cluj. Prin sentinţa emisă la începutul anului 1949, Alecsa Bel a fost condamnat la un an de închisoare corecţionară şi la plata unei amenzi.

Însă, Alecsa Bel a refuzat să se predea şi spera în schimbarea regimului politic din ţară. Se ştie că a avut o armă militară pentru autoapărare, însă nu a acţionat niciodată, în nici un fel, împotriva nimănui. De asemenea, nu se cunoaşte să fi avut legături cu grupările sau organizaţiile anticomuniste care acţionau în acea perioadă în zona Maramureşului, explică istoricul Gheorghe Petrov care va coordona săpăturile din Cufoaia.

L-au prins în seara zilei de 24 decembrie 1949 în propria casă. Bărbatul nu a opus rezistenţă.

După unele surse documentare, la acţiunea de prindere a lui Alecsa Bel au fost mobilizaţi circa 20 de miliţieni din cadrul Circumscripţiei de Miliţie Târgu Lăpuş, care au fost conduşi în teren de plutonierul Augustin Boar.

Executat lângă propria gospodărie

După arestare, Alecsa Bel a fost bătut şi transportat legat cu o sanie trasă de cai la sediul Miliţiei din Târgu Lăpuş. Securitatea a ordonat ca Alecsa Bel sp fie readus a doua zi la Cufoaia unde a fost executat prin împuşcare lângă gospodăria sa.
Pretextul crimei, consemnat atunci în actele Securităţii:  fuga de sub escortă. Crima a fost săvârşită de Crăciun, iar familia a fost obligată să îngroape cadavrul în aceeaşi zi. Groapa a fost săpată într-un loc situat nu departe de casa defunctului.

Ucigaşii

Documentele mai spun că plutonul de execuţie a fost alcătuit din şase subofiţeri de miliţie, conduşi de către sergentul major Fabian Trif. Din pluton au mai făcut parte Aurel Coc, Luţu Florea, Vasile Paşca, Ioan Satmari şi Gheorghe Vârtig.
Se ştie că după ce asupra lui Alecsa Bel s-a executat un foc de grup, acesta a căzut la pământ plin de sânge, dar încă în viaţă.
A murti abia după ce subofiţerul Vasile Paşca a mai tras din apropiere un foc asupra muribundului.

După execuţie, un alt subofiţer a intrat în casă şi s-a adresat soţiei celui ucis cu următoarele cuvinte: „Hai, scroafă puturoasă, şi ia-ţi porcul din grădină că a fost lichidat”, povesteşte Petrov.

Nimeni nu a fost tras la răspundere

„Împuşcarea lui Alecsa Bel s-a făcut arbitrar, nefiind bazată pe vreo sentinţă emisă de o instanţă judecătorească. Omorul a fost comis la ordin, din motive politice şi pe timp de pace. Crima a fost comisă din ordinul direct al fostului maior Nicolae Briceag (n.1916 – d.1998), care în anul 1949 deţinea funcţia de şef al Securităţii fostului judeţ Someş cu reşedinţa la Dej.
Acesta era direct subordonat fostului colonel Mihai Patriciu, pe atunci şeful Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Cluj.
Informaţii despre împrejurările săvârşirii acestei crime precum şi stabilirea unor vinovăţii individuale se regăsesc într-un raport datat 19 februarie 1969, rezultat în urma unei anchete oficiale întreprinse în anul 1968 de către Comitetul Central al fostului Partid Comunist. Această anchetă de partid a vizat cercetarea mai multor omoruri înfăptuite în perioada anterioară de anumite cadre ale Securităţii, inclusiv de către Nicolae Briceag. Nimeni nu a fost însă tras la răspundere şi nu a suportat rigorile legii de atunci sau de astăzi“, spune Gheorghe Petrov.

Săpăturile vor începe de joi, 27 iunie, în satul Cufoaia, pe terenul fostei proprietăţi a lui Alecsa Bel unde se află şi ruinele casei sale. Accesul se face pe prima poartă situată pe partea dreaptă, imediat după intrarea în sat dinspre Târgu Lăpuş.

Mai puteţi citi:

„Cap de cal“, una dintre cele mai crude femei-torţionar din ţară: tortura bărbaţii cu creionul în zona testiculelor până leşinau de durere

Călăul Clujului, Mihai Patriciu: „Aşa trebuie să procedăm ca nimeni să nu ştie şi să nu afle că cine a făcut“