Studiul UBB Cluj care arată slăbiciunile României în cazul unui atentant terorist. Ce putem face, totuşi, pentru a preveni atacurile extremiştilor
0
„Reţeta” clasică de răspuns la ameninţarea teroristă, buget mai mare pentru serviciile secrete şi restrângerea libertăţilor cetăţeneşti, nu este potrivită acum în România, susţine raportul Centrului pentru Studiul Democraţiei din cadrul UBB Cluj. Cele mai mari vulnerabilităţi ale ţării în cazul unui atentat terorist ţin de funcţionarea democraţiei.
România poate fi ţinta unor atentate teroriste - este mesajul pe care îl transmite în aceste zile SRI prin acţiunile de la Târgu Secuiesc şi de la Craiova. Metodele tradiţionale de gestionare a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale prevăd două mari elemente: creşterea bugetelor instituţiilor însărcinate cu aceste obiective şi limitarea libertăţilor cetăţeneşti coroborată cu creşterea puterilor serviciilor de informaţii, se arată într-un studiu al Centrului pentru Studierea Democraţiei (CSD) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj (Cum poate România să prevină ameninţările teroriste?).
Primul element este vizibil, deja în România, la proiectul de buget pe 2016: serviciile secrete, luate împreună, SRI, SIE, STS şi SPP, au cu 22% mai mult decât suma propusă în 2015, arată sursa citată. Al doilea efect vizează schimbările de legislaţie preconizate privind serviciile secrete şi celelalte instituţii însărcinate cu menţinerea siguranţei naţionale din România. Această „reţetă” de răspuns la ameninţarea teroristă (buget mai mare pentru serviciile secrete şi restrângerea libertăţilor cetăţeneşti) folosită de state unde gradul de risc terorist e ridicat, nu este potrivită, în acest moment, în România, susţin reprezentanţii CSD.
„România nu trebuie să facă acum ce fac statele europene din Vest pentru că nivelul de ameninţare teroristă nu se compară. Nu spun că serviciile secrete nu ar trebui finanţate sau că sunt ineficiente, dar spun că acum pentru a-şi întări capacitatea de reacţie la ameninţările teroriste, România trebuie să rezolve lipsa de încredere a cetăţenilor, statul slab, legile slabe, Constituţia cu lacune”, a spus George Jiglău, analist politic.
Principala vulnerabilitate a României
Specialiştii CSD susţin că o parte dintre atacurile realizate în ţări europene în ultimii ani au vizat nu doar distrugeri materiale, ci şi destabilizarea sistemelor politice şi a pieţelor financiare. „Efectele unor atacuri în România ar putea să fie substanţiale din cauza problemelor de funcţionare a democraţiei, reflectate într-un nivel scăzut al încrederii în instituţii, iar măsurile adoptate ar trebui să ţină cont prioritar de acest tip de vulnerabilitate”, se arată în studiu CSD.
George Jiglău, unul dintre autorii studiului, lector universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, arată că incidentul de la Colectiv şi ameninţări convenţionale precum inundaţiile sau înzăpezirile arată că instituţiile Statului Român suferă multe disfuncţionalităţi în materie de protejarea cetăţenilor. „Toate sondajele arată că românii nu au încredere în instituţiile fundamentale ale democraţiei – parlamentul, partidele, guvernul. Întărirea capacităţii de combatere a actelor teroriste necesită, în România, un cadru legislativ care să pună accentul nu pe finanţarea serviciilor secrete , nu pe creşterea supravegherii şi a controlului, şi nici pe restrângerea libertăţilor cetăţeneşti, ci pe întărirea instituţiilor statului şi pe reclădirea încrederii cetăţenilor în acestea”, arată lectorul.
De ce? „Măsurile de combatere a terorismului pentru a fi eficiente trebuie să fie promovate de un stat puternic, cu instituţii credibile şi cu o legislaţie clară. Dacă vin mâine autorităţile române şi cer populaţiei, de exemplu, să raporteze potenţiale pericole, la fel cum se întâmplă acum în Franţa, mă îndoiesc că vor exista reacţii pozitive, atâta timp cât lumea nu are încredere în autorităţile române. La fel este şi cu restrângerea libertăţilor cetăţeneşti şi cu mărirea bugetelor pentru servicii, oamenii vor reacţiona negativ, dacă nu au încredere în instituţiile statului”, a explicat Jiglău.
El a concluzionat că România trebuie să profite de această perioada de stabilitate pentru a-şi întări instituţiile: „România nu trebuie să facă acum ce fac statele europene din Vest pentru că nivelul de ameninţare teroristă nu se compară. Nu spun că serviciile secrete nu ar trebui finanţate sau că sunt ineficiente, dar spun că acum pentru a-şi întări capacitatea de reacţie la ameninţările teroriste, România trebuie să rezolve lipsa de încredere a cetăţenilor, statul slab, legile slabe, Constituţia cu lacune”.
„Nu spun că SRI nu îşi face treaba, dar vor exista în permanenţă suspiciuni atâta timp cât societatea civilă nu are nicio formă de control asupra serviciilor secrete; există comisiile parlamentare, care au sedinţe închise şi sunt formate, adeseori, din parlamentari care au lucrat în serviciile secrete sau au fost studeţi ai unor instituţii care fac studii în domeniul siguranţei. În ţări precum SUA sau Germania, din aceste comisii fac parte şi experţi apolitici”, a precizat George Jiglău, analist politicl
Măsuri propuse de CSD
CSD a alcătuit un set de măsuri care au ca scop reducerea şanselor de a avea atacuri teroriste şi limitarea efectelor negative:
1. Sunt necesare măsuri de creştere a transparenţei instituţiilor cu atribuţii de securitate naţională. De asemenea, este important ca schimbările de legislaţie cu implicaţii asupra securităţii naţionale să aibă loc în condiţii ridicate de transparenţă. „Nu spun că SRI nu îşi face treaba, dar vor exista în permanenţă suspiciuni atâta timp cât societatea civilă nu are nicio formă de control asupra serviciilor secrete; există comisiile parlamentare, care au sedinţe închise şi sunt formate, adeseori, din parlamentari care au lucrat în serviciile secrete sau au fost studeţi ai unor instituţii care fac studii în domeniul siguranţei. În ţări precum SUA sau Germania, din aceste comisii fac parte şi experţi apolitici”, a spus Jilgău.
2. Este necesară informarea populaţiei cu privire la măsurile deja prevăzute de cadrul legislativ, precum şi identificarea unor mijloace care să asigure o mai bună implementare a legislaţiei în ceea ce priveşte cooperarea între instituţii. Cadrul legislativ deja existent prevede unele instrumente menite să prevină ameninţările prin intermediul cooperării şi implicării populaţiei, însă acestea sunt prea puţin mediatizate. De exemplu, există încă din 2004 un număr de telefon de tip Telverde (0800800100) pus la dispoziţia populaţiei pentru semnalarea riscurilor teroriste. „Pe de altă parte, există protocoale formale similare de colaborare între instituţii şi pentru alte ameninţări la adresa siguranţei cetăţenilor, însă evenimente precum incendiul din Colectiv, dar şi intervenţiile în cazul unor calamităţi precum inundaţiile sau al blocajelor provocate de ninsori ilustrează disfuncţionalităţile care apar în implementarea lor”, mai spune Jilgău.
„Problemele mari de încredere în instituţiile statului provin de la mecanismele de reprezentare politică ce derivă din Constituţie şi din legislaţia electorală. Cei ce ajung să ocupe funcţii cu responsabilitate importantă, parlamentari, miniştri, membri ai comisiilor de control, cei ce iau decizii importante, elitele sunt recrutaţi acum prin mecanisme stabilite de legi care, după noi, sunt proaste; ajung în funcţii oameni prea puţin competenţi şi din cauza asta avem legi şi instituţii de slabă calitate, iar cetăţenii nu au încredere în stat”, a spus George Jiglău, analist politic.
Pericolul terorismului intern
3. Sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a mecanismelor de reprezentare politică a cetăţenilor pentru a reduce şansele de radicalizare ale unor categorii de cetăţeni şi pentru a creşte gradul de încredere în instituţiile politice cu atribuţii privind siguranţa naţională. „Problemele mari de încredere în instituţiile statului provin de la mecanismele de reprezentare politică ce derivă din Constituţie şi din legislaţia electorală. Cei ce ajung să ocupe funcţii cu responsabilitate importantă, parlamentari, miniştri, membri ai comisiilor de control, cei ce iau decizii importante, elitele sunt recrutaţi acum prin mecanisme stabilite de legi care, după noi, sunt proaste; ajung în funcţii oameni prea puţin competenţi şi din cauza asta avem legi şi instituţii de slabă calitate, iar cetăţenii nu au încredere în stat”, arătat Jiglău.
El a menţionat că pericolul radicalizării populaţiei din Harghita şi Covasna vine şi din cauza faptului că „oamenii se simt ignoraţi, simt că nu sunt reprezentaţi aşa cum trebuie, mai ales pe fondul scăderii relevanţei UDMR pe scena politică. Astfel, există pericolul ca puntea considerată moderată între minoritatea maghiară şi statul român să nu mai existe, lăsând loc pentru creşterea în relevanţă a vocilor radicale care s-ar putea inspira din mişcări teroriste cu care Europa era obişnuită acum 20-30 de ani (ETA, IRA).Nu ajută nici faptul că orice discuţii legate de forme de organizare locală sunt tratate cu frică, la fel ca la începutul anilor 90, când trăiam cu spaima că vor venii ungurii să fure Ardealul”.
CSD recomandă, de asemenea, ca „România trebuie să fie parte a efortului internaţional de remediere a surselor prime ale terorismului. Schimbul rapid de informaţii între ţări cu privire la persoanele suspecte şi cooperarea în identificarea surselor de finanţare a teroriştilor şi eliminarea lor sunt mijloacele cele mai eficiente de limitare a atacurilor de amploare”. Vezi aici întregul raport.
Carte de vizită - CSD
Centrul pentru Studiul Democraţiei este un think-tank înfiinţat in anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea 'Babeş-Bolyai' din Cluj, România. În cadrul său activează politologi şi cercetători români, activi la universităţi din ţară şi din străinătate. Studiul a fost realizat de Gabriel Bădescu (profesor universitar, director al Centrului pentru Studierea Democraţiei şi director al departamentului de ştiinţe politice din Universitatea Babes-Bolyai), George Jiglău (lector universitar) şi Anca Sinea (cadru universitar asociat departamentului de Ştiinţe Politice al FSPAC din Universitatea Babeş-Bolyai).
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
