Cluj-Napoca

articolul anterior articolul urmator

Suedia vs România la un an de pandemie: avem 10.835 de morţi în plus. A fost un succes strategia relaxată a nordicilor?

45
7 Apr 2021 20:50:51
Autor: Remus Florescu
În Suedia, măştile sunt obligatorii doar în mijloacele de transport în comun. FOTO: Unsplash.com
În Suedia, măştile sunt obligatorii doar în mijloacele de transport în comun. FOTO: Unsplash.com

Suedia, care a adoptat o strategie relaxată de combatere a Covid-19, avea la final de aprilie 2020 un număr de 2.274 de persoane decedate, iar România - 650 de morţi. „Comparăm numărul de decese după un an”, au spus atunci cercetătorii suedezi. Ce s-a întâmplat între timp cu „experimentul suedez”, aflăm din analizele presei internaţionale.

Epidemiologul Johan Giesecke, care consiliază Agenţia de Sănătate Publică din Suedia, a susţinut, în 28 aprilie 2020, într-un interviu pentru „Adevărul” că numărul de decese trebuie comparate după un an pentru a vedea eficienţa strategiei „relaxate” adoptată de ţara sa. 

Suedia avea atunci 18.926 de persoane infectate şi 2.274 de decedaţi, în timp ce România - 11.339 de persoane infectate şi 650 de decese, conform statisticilor din 28 aprilie. 
La data de 7 aprilie 2021, România are 24.386 de decese la 983.000 de cazuri, iar Suedia - 13.533 de decese la 835.000 de cazuri. 
 
Menţionăm că populaţia României este dublă faţă de cea a Suediei, dar comparaţia rămâne relevantă în ceea ce priveşte modul în care sistemele de sănătate ale celor două ţări gestionează persoanele infectate. În România, numărul de persoane infectate este  mai mare cu 148.000 de persoane. 
 
Ce s-a întâmplat între timp? 
 
Publicaţia „The New Yorker” face o analiză detaliată a situaţiei din Suedia la un an de la izbucnirea pandemiei. 
 
Cifrele arată că Suedia stă mai bine comparativ cu ţări din Europa precum Marea Britanie, Italia, Franţa, însă unii cercetători susţin că situaţia ar trebui comparată cu a altor ţări nordice - unde numărul de morţi este mult mai mic, de exemplu, Norvegia are circa 700 de decese. 
 
Salvarea economiei, clamată ca unul dintre argumentele strategiei relaxate, nu s-a adeverit a fi un motiv întemeiat, având în vedere că scădera economică a ţării a fost similară cu a ţărilor nordice unde s-au luat măsuri stricte - circa 3%. Strategia guvernului a fost criticată inclusiv de regele Carl XVI Gustaf care a susţinut „cred că am eşuat”. 
 
Pe de altă parte, Anders Tegnell, responsabilul de strategia abordată, a susţinut că bilanţul trebuie făcut abia la final de pandemie. Treptat, Suedia a adoptat măsuri de siguranţă sanitară, precum purtarea măştii în mijloacele de transport în comun, interzicerea accesului în casele de bătrâni, majoritatea universităţilor au trecut la şcoala online etc.
 


„Un simbol al excepţionalismului suedez”


Redăm în continuare analiza detaliată realizată de publicaţia „The New Yorker” cu privire la situaţia din Suedia la un an de la izbucnirea pandemiei. 
 
În martie 2020, în timp ce carantine şi interdicţii de călătorie erau impuse în restul lumii, toate restaurantele, magazinele, barurile, muzeele, grădiniţele şi şcolile elementare suedeze au rămas deschise. Oamenii au fost încurajaţi să lucreze de acasă şi să reducă călătoriile, dar ambele au fost opţionale. Măştile nu au fost recomandate şi au fost purtate rareori. Până la sfârşitul lunii martie, au fost permise chiar şi petreceri de până la cinci sute de persoane. 
 
Omul din spatele răspunsului suedez la coronavirus este Anders Tegnell, epidemiologul principal al ţării. Tegnell a lucrat în Zair în timpul epidemiei de Ebola din 1995 şi apoi a servit ca expert în boli infecţioase pentru Uniunea Europeană înainte de a fi angajat de agenţia de sănătate publică suedeză, în 2013.
Constituţia suedeză oferă agenţiilor guvernamentale o independenţă extraordinară, aşa că Tegnell şi agenţia de sănătate publică au condus o mare parte din răspunsul la coronavirus. 
 
Tegnell a spus adesea că carantina nu e susţinută de ştiinţă şi că dovezile privind purtarea măştii sunt „slabe”. Poziţia sa este o abatere uimitoare de la consensul ştiinţific, dar susţine că, dacă alte ţări ar fi conduse de experţi, mai degrabă decât de politicieni, mai multe naţiuni ar avea politici precum cea a Suediei. În ţară, Tegnell a devenit un simbol al excepţionalismului suedez, considerat a fi excesiv de rezonabil, echilibrat şi raţional. Susţinătorii l-au lăudat că nu a cedat panicii politice. Purtarea unei măşti în Suedia a fost uneori văzută ca un act împotriva ştiinţei.  
 


„Merită 10%?”
 

Tegnell a introdus abordarea uşoară asupra pandemiei în martie, pe măsură ce cazurile erau în creştere. E-mailurile interne obţinute de jurnalistul independent Emanuel Karlsten arată că guvernul cel puţin a analizat dacă strategia ar putea duce la o imunitate mai răspândită. Într-un schimb de e-mailuri între Tegnell şi şeful agenţiei finlandeze de sănătate publică, în 14 şi 15 martie, Tegnell a sugerat că menţinerea şcolilor deschise ar putea ajuta tinerii şi pe cei sănătoşi să dezvolte imunitatea mai devreme. Colegii săi finlandezi au menţionat că modelele lor au constatat că închiderea şcolilor ar reduce rata de infecţie la vârstnici cu zece la sută. Tegnell a răspuns: „Merită 10%?”
 
Cu toate acestea, Suedia pare să se fi stabilit pe strategia sa finală în primul rând printr-un amestec de concluzii ştiinţifice neortodoxe, pragmatism şi folkvett, o noţiune care în suedeză înseamnă „bun simţ”. Niciun epidemiolog nu credea că autoizolarea ar trebui să fie o soluţie pe termen lung. „Carantina este o măsură temporară pe care o faci pentru a-ţi câştiga timp”, a spus David Nabarro, consilier de lungă durată al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi unul dintre trimişii speciali ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pe Covid-19.
 
Dar majoritatea ţărilor nu au reuşit să controleze virusul şi au decis să lase carantina până când un vaccin va deveni disponibil. Acest lucru i s-a părut nesustenabil lui Tegnell. 
 


Suedezii au evitat măştile
 

Suedia, de asemenea, a evitat măştile. În urmă cu un an, au existat puţine studii care măsurau direct impactul măştilor asupra emisiilor de particule virale şi răspândirea comunităţii a virusului, iar experimentele controlate erau greu de realizat, din motive logistice şi etice. 
 
Pe parcursul pandemiei, s-au acumulat dovezi care susţin măştile. O analiză privind efectul purtării măştii în oraşele germane a constatat că este posibil să fie reduse infecţiile cuCcovid-19 cu aproximativ 45%. Un alt studiu a examinat statele SUA şi a constatat că creşterea zilnică a infecţiilor a fost cu 2% mai mică în statele în care purtarea obligatorie a măştii a fost în vigoare de câteva săptămâni. 
 
Până în aprilie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Centrele pentru Controlul Bolilor din SUA şi alte instituţii medicale din lume au decis că există suficiente dovezi şi au recomandat purtarea măştii. Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA concluzionează cu fermitate că „datele experimentale şi epidemiologice susţin că folosirea măştii reduce răspândirea Sars-CoV-2”. 
 
Cu toate acestea, Tegnell a rămas nemulţumit. În aprilie 2020, el a scris o scrisoare către Centrul European pentru Controlul Bolilor, spunând: „Argumentul şi dovezile privind limitarea răspândirii Covid-19 de către persoanele asimptomatice prin purtarea măştii nu sunt clare. . . . Argumentele împotrivă sunt cel puţin la fel de convingătoare.”
 


Marea Britanie a renunţat la strategia relaxată

 

Pe măsură ce strategia suedeză a atras atenţia, Johan Giesecke, fostul epidemiolog-şef suedez, a declarat pentru UnHerd, un canal britanic de YouTube, că se aştepta ca rata mortalităţii infecţiei să fie „mult, mult mai mică” decât se raporta în mass-media la acea vreme. „Cred că va fi similară cu o rată a mortalităţii în cazul gripei severe, de ordinul a 0,1%.” 
 
Un studiu al Agenţiei Suedeze de Sănătate Publică a constatat ulterior că rata a fost de cel puţin şase ori mai mare în Stockholm. El a spus că diferenţa dintre acestea dintre politicile Suediei şi ale altor ţări este că: „Guvernul suedez a decis devreme, în ianuarie, că măsurile pe care ar trebui să le luăm împotriva pandemiei ar trebui să fie bazate pe dovezi. Şi când începi să te uiţi în jur la măsurile care sunt luate acum de alte ţări, descoperi că foarte puţine dintre ele sunt bazate pe dovezi.” 
 
Tegnell a spus că a fost în contact strâns cu omologii săi din Regatul Unit, care planificau restricţii uşoare în mod similar. Dar cazurile din Marea Britanie au crescut rapid. Pe 16 martie, oamenii de ştiinţă de la Imperial College din Londra au publicat o lucrare, bazată pe un model epidemiologic, prezicând că, dacă nu se impune o formă de carantină, mai mult de 500.000 de britanici vor muri din cauza infecţiilor prevenibile cu Covid-19. O săptămână mai târziu, prim-ministrul, Boris Johnson, a anunţat că guvernul său va închide şcoli, baruri şi restaurante, la fel ca restul Europei. „A fost uşor frustrant”, a spus Tegnell. „Speram cu adevărat că putem duce împreună prin această criză.”
 


„Judecă-mă peste un an”

 
Suedia este o ţară de zece milioane de oameni, de dimensiunea Los Angeles-ului, iar aproape douăzeci la sută dintre suedezi trăiesc în Stockholm, cel mai mare oraş al ţării. În aprilie 2020, o versiune pre-tipărită larg răspândită a unui articol realizat de cercetătorii de la Universitatea Uppsala, adaptând modelul Colegiului Imperial, a prezis că, în cadrul strategiei suedeze, 50% dintre suedezii vulnerabili vor fi infectaţi în decurs de 30 de zile, rezultând peste 80.000 de decese până în iulie. 
 
În acea primăvară, virusul a început să se răspândească necontrolat în Suedia. În curând, numărul morţilor per capita a fost printre cele mai mari din Europa. Au fost aduse uşoare modificări sfaturilor către suedezi: vizitele la casele de bătrâni au fost interzise pe 30 martie; oamenii nu aveau voie să se adune în grupuri mai mari de cincizeci. Tegnell a spus că numărul morţilor l-a afectat. „Cred că aceasta a fost o mare frustrare şi un sentiment de eşec pentru noi”, a spus el. Dar a rămas neclintit, spunând deseori, în interviuri: „Judecă-mă peste un an”.
 


Loviţi de valul al doilea
 

 
În vara lui 2020, numărul cazurilor a început să scadă în Suedia. Tegnell a susţinut, la sfârşitul lunii august, că ce a fost mai rău a trecut. Doar câteva săptămâni mai târziu, el şi alţi experţi internaţionali au participat la o întâlnire cu Boris Johnson, pentru a oferi sfaturi despre cum Suedia a redus infectările cu abordarea lor „uşoară”. „Cred că suntem destul de optimişti. Prognosticul nostru este că nu prea vedem un al doilea val imens care să apară”, a spus el. 
 
Acest lucru nu a durat. Până în decembrie, cazurile şi internările au fost mai mari decât au fost încă din primele zile ale pandemiei. Unităţile de terapie intensivă din Stockholm şi Malmö, al treilea oraş ca mărime din ţară, erau pline. „Nu am vrut această evoluţie”, a declarat Björn Eriksson, directorul de sănătate şi îngrijire medicală din Stockholm, în timpul unei conferinţe de presă. Încrederea în agenţia de sănătate publică scăzuse de la 68% în octombrie, la 52% în decembrie. Guvernul a numit o comisie independentă pentru a investiga răspunsul suedez la pandemie şi a adoptat o nouă lege care permite temporar statului să închidă întreprinderi dacă este necesar.
 


Suedia – 13.000 de decese. Norvegia – 700 de decese

 

Previziunea lui Tegnell despre o curbă de epidemie redusă şi imunitatea atinsă rapid nu s-a întâmplat niciodată. Numărul cazurilor pe cap de locuitor din Suedia şi ratele de deces au fost de multe ori mai mari decât ale vecinilor săi nordici, care au impus carantină, interdicţii de călătorie şi adunări limitate, de la început. 
 
În Suedia, 13.000 de oameni au murit din cauza Covid-19. În Norvegia, care are o populaţie de circa 5 milioane de persoane, însemnând circa 50% din populaţia Suediei, au murit circa 700 de oameni. Este probabil ca unele schimbări de politici simple - în special stoparea vizitelor la casele de bătrâni mai devreme şi furnizarea mai multor echipamente de protecţie şi testarea personalului din aceste instituţii ar fi salvat multe vieţi. Şi strategia nu pare să fi ajutat prea mult economia: Produsul Intern Brut a scăzut cu aproximativ 3%, situaţia fiind mai bună decât media europeană, dar similară cu scăderea din alte ţări nordice.
 
Fredrik Elgh, virolog la Universitatea Umeå şi unul dintre foştii şefi ai lui Tegnell, doreşte ca Suedia să fi implementat restricţii precum cele utilizate de alte ţări din regiune. „De ce nu merg pe acelaşi drum ca vecinii noştri care au avut atât de mult succes?”, a întrebat el. Decesele din casele de bătrâni, care reprezintă aproximativ 50% din decesele cu Covid-19 din Suedia, par inutile; dacă vizitele la aceste facilităţi ar fi fost interzise mai devreme, dacă lucrătorii lor ar fi fost sfătuiţi să poarte măşti şi să se testeze frecvent, este posibil ca mii de vieţi să fi putut fi salvate. 
 


Regele Suediei: „Cred că am eşuat ” 


 
Oamenii din taberele pro şi anti-Tegnell cred că aceasta a fost o tragedie inutilă. Tegnell este de acord, deşi nu crede că responsabilitatea revine exclusiv Agenţiei de Sănătate. „Strategia suedeză care vizează protejarea persoanelor în vârstă a eşuat”, a declarat Mats Melin, fostul ministru al Justiţiei şi actualul şef al „Comisiei Corona”, înfiinţată de Guvern. 
În decembrie, Regele Suediei, Carl XVI Gustaf, a criticat politicile ţării, spunând radiodifuzorului de stat că „poporul suedez a suferit enorm în condiţii dificile” şi a adăugat că, atunci când a venit vorba de strategia pe care a folosit-o ţara, „cred că am eşuat ”. Stefan Lofven, premierul ţării, a declarat reporterilor: „Faptul că atât de mulţi oameni au murit nu poate fi văzut ca altceva decât un eşec”
 


Situaţia nu este mai rea decât în alte ţări din Europa


 
Dar, deşi rezultatul în Suedia a fost un punct negru în Scandinavia, „în comparaţie cu alte ţări din Europa, nu este cel mai rău”, a spus Patrick Heuveline, profesor de sociologie la U.C.L.A. care studiază ratele de mortalitate pandemică. „Nu este la fel de rău ca Italia, Spania, Marea Britanie şi Belgia, de exemplu”, a adăugat acesta. 
 
Tegnell susţine această statistică atunci când îşi apără strategia, susţinând că Norvegia şi Finlanda sunt puţin populate şi că Suedia ar trebui comparată cu restul Europei. Suedia are un număr mai mare de cetăţeni născuţi în străinătate decât alte ţări nordice, iar populaţia sa este mai concentrată în zonele urbane, susţine Tegnell. 
 
Alţi experţi sunt sceptici cu privire la acest argument. „Nu găsesc nicio corelaţie între proporţia celor născuţi în străinătate şi rata mortalităţii Covid”, a scris Heuveline. „Norvegia are o proporţie mai mare de cetăţeni născuţi în străinătate decât Danemarca, care are aproximativ aceeaşi proporţie ca Italia (aproximativ 10%), dar mortalitatea Covid-19 este mult mai mare în Italia decât în Danemarca şi mai mare în Danemarca decât în Norvegia.” 
 
În general, susţin Elgh, Heuveline şi alţi experţi, populaţia Suediei este mai asemănătoare cu a celorlalte ţări nordice. Primele sale infecţii au venit mai târziu decât în alte părţi ale Europei, oferind guvernului său mai mult timp pentru a-şi avertiza cetăţenii cu privire la severitatea virusului. Din aceste motive, comparaţiile cu restul Scandinaviei, care sunt mai puţin favorabile Suediei, pot fi mai potrivite.
 
 


„Un mister epidemiologic” 

 

Chiar şi aşa, numărul morţilor din Suedia nu a fost atât de mare pe cât au prezis unii. Într-o lucrare recentă, cercetătorul Siddhartha Mukherjee a menţionat că, în timp ce unele ţări au fost devastate de pandemie, altele au avut rate de deces mult mai mici decât se aştepta. Motivele pentru acest lucru, a remarcat el, rămân un „mister epidemiologic”. 
 
Se poate, de exemplu, ca politicile suedeze să pară mai diferite decât erau de fapt. Au fost permise mici libertăţi - restaurante, baruri, petreceri - ceea ce a făcut Suedia să pară extrem de permisivă. Lone Simonsen, epidemiolog la Universitatea Roskilde, din Danemarca, a spus că, la sfârşitul primăverii şi la începutul verii, danezii au făcut uneori o scurtă călătorie în Suedia pentru a se bucura de o amânare a carantinei. „Dacă te-ai fi dus la Malmö, care este chiar vizavi de Copenhaga, ai vedea două societăţi complet diferite când am fost în carantină”, a spus ea. 
 
Dar majoritatea liceelor şi universităţilor din Suedia au trecut în online. A sta acasă a fost mai degrabă opţional decât obligatoriu, dar datele de mobilitate de pe telefoanele mobile arată că suedezii şi-au redus semnificativ mişcarea. Simonsen consideră că două dintre cele mai simple restricţii ale Suediei - limitarea dimensiunilor adunărilor şi reglementarea vizitelor la casele de bătrâni - au făcut o mare parte a muncii pentru a limita răspândirea. „Majoritatea ţărilor fac o grămadă de lucruri în acelaşi timp şi într-adevăr nu puteţi găsi efectul celor individuale”, a spus ea. Ea subliniază, de asemenea, că restricţiile Suediei, deşi relativ relaxate, au rămas, de asemenea, destul de constante. „Nu au fluctuat ca în alte ţări”, a spus Simonsen, precizând: „Am urmat o dietă yo-yo cu Covid-ul aici. Numerele au scăzut, ne-am deschis şi apoi au crescut. ”
 
 

Tegnell: „Analiza o vom face la final”


 
De asemenea, pot exista factori de care nu suntem încă conştienţi. „Trebuie doar să fim umili în ceea ce ştim şi ceea ce nu ştim. Şi încă nu ştim multe”, a spus Howard Forman, profesor de sănătate publică şi management la Yale. 
 
„Măsurile de protecţie care păreau importante se pot dovedi, după un studiu pe termen lung, să fi fost mai puţin eficiente decât credeam. „Dacă tu, într-o bună zi, vii la mine şi spui că măştile reduc răspândirea doar cu 15% sau chiar cu 10%, aş zice, OK, e în grafic. Nu ar fi un şoc total. Şi, apropo, aş spune în continuare că merită să se poarte măştile”, arată Forman. 
 
Huevelin a adăugat: „Îmi amintesc că ni s-au dat toate aceste motive pentru care Germania a cam evitat glonţul în primul val al pandemiei: aveau spitale grozave, aveau un exces de locuri ATI în spitale, au avut teste suficiente. Dar, acum, Germania nu se descurcă mai bine decât vecinii săi şi nu este clar de ce“ 
 
Aproape exact la un an de la începerea pandemiei, Tegnell a spus că el crede că oamenii ar trebui să mai aştepte până să judece politicile sale. „Pandemia nu s-a terminat. NU putem facem acum orice fel de analiză finală a ceea ce a fost bun şi a fost rău”, a conchis el. 
 


Măştile, recomandate în mijloacele de transport în comun
 

Suedia rămâne divizată cu privire la răspunsul guvernului său la pandemie. Pe 18 decembrie, întrucât spitalele erau deja pregătite pentru o creştere după Crăciun, Tegnell şi Agenţia de Sănătate Publică au recomandat în cele din urmă purtarea măştilor - dar numai în transportul public şi numai în timpul orelor de vârf. Tegnell vede distanţarea ca fiind cea mai importantă barieră în calea virusului - „Purtarea măştii nu este un glonţ de aur”, a spus el - şi recomandă doar utilizarea măştilor unde distanţarea nu poate fi menţinută. 
 
La câteva zile după adoptarea acestei noi reguli, Tegnell a fost întrebat dacă încă mai credea că dovezile pentru măşti sunt „incomplete”. „Da”, a răspuns el. „Din păcate, nu există prea multe dovezi noi.” Dar a spus că a decis că este mai bine să nu riscăm. „Din cauza evoluţiilor pe care le vedem, trebuie să folosim chiar măsuri pentru care dovezile şi efectele sunt scăzute”, a recunoscut el. Suedezii au transformat încet măştile într-o parte din rutina lor de pandemie.  


Vă mai recomandăm: 

INTERVIU Avertismentul pentru români al savantului care consiliază Suedia în epidemia de COVID-19: „Când eliminaţi restricţiile, veţi avea mai mulţi morţi“
 
Cât de bună este, de fapt, strategia Suediei în pandemia de coronavirus? „Mor prea mulţi oameni“
 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

45 Comentarii

bios
7.04.2021, 21:03:43

Un titlu cu o intrebare imbecila. Lucrurile sunt clare si nici nu merita discutie - este vorba despre doua sisteme de sanatate intre care nu se poate face comparatie. In rest, aberatii fara noima, adunate ca sa umple spatiul...

+10 (40 voturi)
Mergeti la vot
7.04.2021, 21:13:27

Suedia are jumatate din populatia Romaniei, are un sistem de sanatate exceptional si probabil si suedezii au imunitatea mai buna decat romanii. In plus Suedia nu are valorile nationale sosoaca, bitman, olivia steer si leana lu' partag

+17 (35 voturi)
Adrian Foangǎ
7.04.2021, 21:13:34

Romania - 19 milioane de locuitori - 24,386 de morti Suedia - 10 milioane de locuitori - 13,533 morti. Fix la fel ca procent de decese raportat la populatie.

+15 (33 voturi)
dumitru bogdan
7.04.2021, 21:07:46

Totul de acord. Nu știu ce am putea compara.

-1 (7 voturi)
ovidiu preda
7.04.2021, 21:11:20

Succesul obtinut de medicii romani e categoric

-4 (12 voturi)

Vezi toate comentariile (45)

Modifică Setările