Teatru despre calvarul din temniţele comuniste. Regizoare: Spunem orice pe reţelele de socializare. Cum ar fi dacă nu am mai avea această opţiune?
0
„Cred că e foarte important să ai oameni în jur care să se inspire“, spune Alexandra Felseghi, regizoarea piesei „Supravieţuitorul“, inspirată dintr-o carte de mărturii ale oamenilor care au îndurat ani la rând, după gratii, teroarea comuniştilor. O nouă reprezentaţie va avea loc pe 25 februarie la Scout House/Casa Cercetaşilor din Cluj.
Înţelesurile ideii de supravieţuire diferă cu fiecare generaţie, regim şi societate. Iar ca să înţelegi prezentul, istoricii spun că prima regulă este să cunoşti trecutul.
„Istoric, 25 de ani, 20 şi ceva de ani e foarte puţin. Nu poţi să spui că odată cu schimbarea unui regim, mentalităţile şi fricile noastre iau sfârşit. Viaţa noastră are o continuitate. Cred că normal să fie aşa, ca tu să te aperi pe tine şi pe cei dragi, şi să-i protejezi. Cele petrecute atunci au fost o traumă. Cred că e important ca aceia din generaţia mea sau cei ce vin din spate să aibă cunoştinţă de lucrurile astea“, spune Alexandra Felseghi, regizoarea piesei de teatru „Supravieţuitorul“, unul dintre membrii companiei independente de teatru „Create.Act.Enjoy“.
Cunoscând ce a fost în trecut, continuă ea, tinerii vor putea să-şi explice mai bine reacţiile oamenilor din jur, efectele pe care le văd în societate şi, la prima vedere, par nişte absurdităţi exagerate, de neînţeles. „Poate că ai putea să înţelegi un pic altfel dacă ai cunoaşte o parte din trecut“, completează Alexandra. Spectacolul, al cărui scenariu l-a scris şi rescris până când i-a găsit forma potrivită, se doreşte a fi nu o lecţie de istorie prin care să se transmită anumite informaţii, ci un punct de pornire din care oamenii să înceapă să-şi pună întrebări. „Eu cred că merită“, consideră regizoarea. Prima reprezentanţie a avut loc pe 28 ianuarie, iar următoarea va fi pe 25 februarie, la Scout House din Cluj.
Ideea
Piesa de teatru „Supravieţuitorul“ pleacă de la un personaj din cartea ”Supravieţuitorii. Mărturii din temniţele comuniste ale României”. Volumul, apărut în 2014 la editura Humanitas, cuprinde interviurile luate de Anca Ştef, jurnalist din Cluj, întărite de fotografiile expresive ale lui Raul Ştef.
„(…) Strângerea «Mărturiilor» a pornit de la ideea că aceşti necunoscuţi au luptat împotriva «distrugerii sufletului», după o expresie a părintelui Matei Boilă. Aşa am ajuns noi, doi jurnalişti, să întrebăm cine sunt aceşti oameni, ce i-a motivat, cum au rezistat şi de unde au avut curajul de a-şi sacrifica, pentru un ideal, tinereţea, liniştea, viitorul şi, în general, toată viaţa pământeană. (…) Aceste interviuri conţin răspunsuri la multe dintre căutările noastre. (…) Dar toate răspunsurile nasc alte întrebări. Ce mai înseamnă conştiinţa pentru noi, astăzi? Câte dintre deciziile noastre ţin cont de această înţelegere profundă a propriei existenţe? Ne dorim ca, în timp ce trăiţi aceste interviuri, în timp ce-i priviţi în ochi pe aceşti oameni reali, să vă răspundeţi, fiecare, pagină de pagină: «Eu ce-aş fi făcut? Aş fi rezistat?»“, scriu Anca şi Raul Ştef în „Argumentul“ de dinaintea interviurilor.
La lansarea volumului, acum vreo trei ani, cei de la „Create.Act.Enjoy“ au prezentat o scurtă reprezentaţie care să transmită, într-o formă artistică, mesajul mărturiilor. La sfârşitul anului trecut, una dintre tinerele implicate în spectacolul „Supravieţuitorul“ i-a mărturisit Alexandrei Felseghi că a fost în public la lansarea cărţii de interviuri, că a fost foarte impresionată de moment şi i-a cerut textul reprezentaţiei. După ce l-a citit a afirmat că ar fi o provocare să-l joace. Şi-a contactat o colegă de facultate şi aşa a apărut ideea piesei. Spectacolul s-a născut, indirect, din public.
„Cred că e foarte important să ai oameni în jur care să se inspire. Cred că importantă e încrederea aceia pe care le-o oferi… Toţi avem frici, întrebări. E normal, dar e foarte important să ai pe cineva în spate care să-ţi spună: «poţi să faci asta!»“, mărturiseşte Alexandra.
În centru - actriţele din piesă, iar prima din stânga este regizoarea Alexanndra Felseghi FOTO Facebook/Create.Act.Enjoy
Mărturie transformată în artă
Piesa are două personaje – unul ce o întruchipează pe cea care a făcut închisoare, al doilea - pe o tânără din zilele noastre ce are 27 de ani, exact vârsta pe care o avea femeie când a fost închisă. „Supravieţuitorul“ se inspiră din povestea Galinei Răduleanu, la care regizoarea a simţit un mate potenţial de teatru. „Mi s-a părut foarte scenică povestea ei. Avea un potenţial teatral, de scenariu de film. De la asta am pornit. Am citit, am recitit interviul“, spunea Alexandra.
Ca să scoată cum dorea în evidenţă povestea femeii, a introdus un personaj din zilele noastre. „Spectacolul se adresează unui public tânăr care are o mare nevoie să se apropie emoţional de un personaj. E totuşi teatru şi trebuie să te atingă, să-ţi trezească emoţii, nu să-ţi transmită o informaţie. Aveam nevoie să înţeleagă mai personal. Şi atunci, în structura textului, am introdus un personaj de azi, ce are acceeaşi vârstă cu personajul când fusese închis, 27 de ani“, explică regizoarea.
A considerat că e absolut necesară această ancorare în timp. Spectacolul e împărtit pe mai multe teme: ce înseamnă libertatea de exprimare atunci, ce înseamnă acum, ce însemna relaţia de familie atunci şi acum, ce înseamnă valorile (inclusiv patriotism) atunci şi ce mai înseamnă acum. A lăsat nişte întrebări deschise la care publicul să-şi răspundă: de ce noi azi simţim altfel? unde s-a întâmplat un de-click? ce s-a întâmplat între timp? ce repercurisiuni a avut trecutul asupra ceea ce gândim azi şi cum ne raportăm la viaţa noastră. Iar şirul poate continua.
Conştientizarea libertăţii
Alexandra mărturiseşte că a impresionat-o enorm credinţa în Dumnezeu a celor intervievaţi în carte:
„Nu era o credinţă habotnică, era una pe care cred că rar am întâlnit-o rar la persoanele de azi. Cred că asta le-a dat o putere extraordinară să supravieţuiască. M-a impresionat teribil. Şi rezistenţa lor, şi curajul lor de a rămâne cu capul sus“.
Azi, supravieţuirea a căpătat un cu totul alt sens faţă de vremurile comuniste, iar acel sens diferă de la om la om.
Ce ar trebui oamenii să înţeleagă din piesa de teatru?
„Mă întrebam: eu ce-aş fi făcut? Pentru noi, libertatea asta de exprimare - suntem cât mai vizibili, folosim reţelele de socializare să spunem orice - o luăm ca pe un dat, ca pe ceva care e acolo. (…) Dacă vreau să scriu o părere (n. r. pe reţelele sociale), o scriu. Cum ar fi dacă, la un moment dat, nu aş mai avea această opţiune?
Dacă ar muri oameni pentru asta, ce aş fi făcut să încerc să lupt pentru libertatea asta de exprimare şi să mă trezesc cu nişte oameni la uşă care să mă ia şi să mă întorc acasă peste 7 ani. Cred că atunci o să ne dăm seama cât de important e că avem azi posibilitatea să ne exprimăm liber. Cred că ar trebui să fim atenţi cum ne exprimăm pentru că dreptul ăsta e câştigat“, crede Alexandra Felseghi.
Publicul de la prima reprezentaţie a ”Supravieţuitorului” FOTO Facebook/Create.Act.Enjoy
În interviul luat de Anca Ştef, Galina Rădulescu face declaraţii copleşitor de emoţionante, care exprimă realităţi şi frământări greu de cuprins în cuvinte: „Nu am schimbat schimbat regimul, dar nici regimul nu mi-a schimbat conştiinţa“, dar şi „Nu cred că Dumnezeu nu cântăreşte în balanţă. Atâţia martiri şi atâta suferinţă nu pot să fie zadarnice“.
Mai puteţi citi:
Cum petrecea Corneliu Coposu sărbătorile creştine în detenţie, urmărit pas cu pas de Securitate
Minciunile istoriei: cum a fost "pictat" Corneliu Coposu drept un mare moşier şi un trădător de ţară
Se încarcă comentariile...
