UBB contestă metodologia de clasificare şi ierarhizare a universităţilor româneşti propusă de Ministerul Educaţiei Naţionale

Conducerea celei mai mari universităţi din România consideră că metodologia propusă de Ministerul Educaţiei Naţionale este una complet greşită. Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) ocupă prima poziţie din România în clasamentul global al universităţilor (CWUR World University Rankings), dat publicităţii la sfârţitul lunii mai de Center for World University Rankings (CWUR).

Chiar şi aşa, ministrul Valentin Popa consideră că  UBB nu este nicidecum competitivă, iar opinia exprimată de acesta a provocat reacţia conducerii universităţii clujene. De altfel, conducerea UBB a ţinut să precizeze faptul că ARACIS, instituţie care ar urma să se ocupe cu clasificarea universităţilor, nu ar deţine competenţe în acest sens.

„Ministrul actual al educaţiei ţine cu orice preţ să finalizeze clasificarea universităţilor (incluzând ierarhizarea domeniilor de studii). Dânsul şi-a exprimat deja public viziunea şi aşteptările de la un astfel de demers în momentul în care a afirmat că Universitatea din Bucureşti nu merită gradul de încredere ridicat şi că Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca nu este nicidecum competitivă, aşa cum se crede. În acest proces şi-a luat ca partener principal ARACIS şi a găsit un gup de „experţi internaţionali” care să-i implementeze viziunile politice.

Din păcate, metodologia propusă este una complet greşită. Dacă a rezultat din neştiinţă, este îngrijorător, dar lucrurile încă pot fi corectate. Dacă a rezultat însă din rea-intenţie, atunci acest demers este unul  care vizează siguranţa naţională!

Oricât respect am avea pentru ARACIS şi colegii de acolo, unii provenind chiar de la UBB, această instituţie poate excela eventual în acreditarea universităţilor, nicidecum în clasificare/ierarhizare (care presupune elemente de competitivitate-excelenţă academică). Atrăgând ARACIS în acest demers, ministrul îi face acestei instituţii importante în mediul academic românesc un deserviciu imens. Ca urmare a acestei confuzii, metodologia propusă pentru clasificare/ierarhizare este contaminată cu criterii de acreditare. Într-adevăr, dacă în clasamentele internaţionale de referinţă ale universităţilor (şi ierarhia domeniilor de studii) (ex. ARWU/QS/THE/USNews, etc.) peste 80% dintre indicatori sunt legaţi de competitivitate-excelenţă, în metodologia propusă de minister acest procent se situează în jurul valorii de 27% pentru clasificarea universităţilor şi de aproximativ 20% pentru ierarhizarea domeniilor de studii, restul fiind indicatori de acreditare (ex. numărul de săli de clasă) congruenţi cu filosofia ARACIS şi/sau invenţii locale (ex. publicaţii comerciale), ambele seturi de indicatori atenuând şi chiar inversând diferenţele de competitivitate-excelenţă academică dintre universităţi. La rândul lor, experţii străini implementează viziunea/cerinţele ministerului, cerinţe care au făcut ca doar aproximativ 22% dintre indicatorii propusi pentru clasificare/ierarhizare să se regăsească între indicatorii din clasamentele/ierarhizările internaţionale de referinţă ale universităţilor.

Urmând şi recomandările din Rezoluţia Consorţiului Universitaria reunit în perioada 22-24 iunie 2018 la Cluj-Napoca, solicităm Guvernului României să nu permită un astfel de demers care urmăreşte înlocuirea realităţii academice cu clasamente/ierarhii politice. Riscul nu este atât pentru universităţile tradiţionale din marile centre academice ale ţării  – care, aşa cum au supravieţuit de-a lungul vremurilor persecuţiilor unor regimuri totalitare, vor supravieţui şi acestui asalt efemer, trist şi dezamăgitor -, cât pentru competitivitatea României şi imaginea acesteia în spaţiul european/internaţional. De asemenea, le reamintim experţilor internaţionali care servesc viziunile ministerului, că România nu este un teren în care să-şi testeze experimental propriile metodologii şi îi avertizăm să nu propună metodologii care nu ar fi congruente cu bunele practici internaţionale (şi care nu ar fi acceptate în propriile lor ţări). Nu avem nevoie în mediul academic românesc de un nou scandal, similar celui legat de alimentele de calitate scăzută trimise în Europa de Est. Nu avem nevoie de metodologii experimentale pentru clasificarea universităţilor româneşti. Universităţile româneşti se luptă să pătrundă şi să fie respectate în aria europeană/internaţională a educaţiei şi cercetării, nu să se raporteze unele la altele, după o măsură dată de factorul politic intern. Solicităm Băncii Mondiale, sub auspiciile căreia lucrează aceşti experţi, să nu-şi asocieze numele şi reputaţia cu un astfel de demers.

UBB va fi un partener constructiv şi serios al oricărui demers de clasificare şi ierarhizare care corespunde bunelor practici internaţionale. Spre exemplu, în logica autonomiei universitare, ar trebui să stabilim în România trei clase de universităţi – locale/regionale/naţionale -, fiecare clasă definită prin indicatori (chiar dacă un subset de indicatori ar fi comun tuturor claselor) şi roluri academice/sociale specifice, iar apoi fiecare universitate din România poate alege clasa în care să fie analizată/ierarhizată pe baza misiunii pe care şi-a asumat-o voluntar în propria Cartă. Dacă UBB, ca instituţie publică, va fi forţată de minister să intre într-un demers de clasificare/ierarhizare absurd din punct de vedere academic, o va face, deoarece este constrânsă legal, dar va protesta public şi academic (şi prin alte mijloace), iar cu prima ocazie va avea grijă ca aceste derapaje să fie corectate şi modificate ireversibil în direcţia academică corectă. Acest mesaj se aplică şi metodologiei de clasificare a şcolilor doctorale (aflată de asemenea în lucru, în aceeaşi formulă, minister-ARACIS).”, se precizează în comunicatul trimis de conducerea UBB Cluj.