Un clujean construieşte rachete din pasiune (FOTO)

Un student din Cluj a învăţat să facă modele de rachete, pasiune care l-a transformată acum în unul dintre cei 20 de rachetomodelişti din ţară. Vlad Mateica (20 de ani) este student în anul al II-lea la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi se „joacă" cu rachetele încă de la 14 ani.

Atunci a construit şi lansat, asistat de părinţi, prima lui rachetă, de un metru înălţime şi care cântărea aproximativ trei kilograme. Chiar dacă părinţii lui au privit sceptici la început pasiunea lui de adolescent, nu s-a oprit şi a construit până acum aproape 10 rachete, pe care le-a lansat ulterior în aer, fiind în acest moment unul dintre cei aproximativ 20 de rachetomodelişti din România. „Senzaţia pe care ţi-o crează o rachetă care pleacă de la sol, cu câteva sute de kilometri viteză, este una dintre cele mai captivante pe care le poate trăi un om“, îşi explică pasiunea tânărul originar din Aiud.

Îşi prepară singur combustibilul

Vlad Mateica îşi construieşte rachetele de la zero, de la proiectare până la construcţie şi chiar producerea, în regim propriu, a combustibilului. Pentru o singură rachetă, tânărul lucrează aproape o jumătate de an şi cheltuie cel puţin 400 de lei. „Construcţia în sine nu e foarte complicată. Partea de schiţă şi de dimensionare a rachetei ca să fie stabilă din punct de vedere aerodinamic dă mai multe bătăi de cap“, explică tânărul. Până la lansarea rachetei, motorul acesteia trece prin câteva teste importante. În majoritatea probelor, pentru a evita descompunerea acestuia, în cazul în care are defecţiuni, motorul este îngropat în pâmânt, astfel încât forţa acestuia să fie direcţionată în jos. Internetul a fost sursa numărul unu de documentare pentru tânărul rachetomodelist.

Aşa a învăţat cum să îşi prepare singur combustibilul, pe baza căruia funcţionează rachetele: „Pentru primele şase rachete am folosit combustibil pe bază de zahăr, iar ulterior am utilizat un amestec de zahăr şi azotat de potasiu, pentru a preveni caramelizarea zahărului. Se amestecă, apoi se topesc la 160 de grade, după care rezultă o pastă semilichidă. E un combustibil destul de performant“, spune Vlad Mateica.

Lecţii de rachetomodelism

Studentul munceşte constant câteva luni la rând, pentru doar câteva secunde de adrenalină. Pentru siguranţă, tânărul se limitează la rachetele subsonice, chiar dacă legislaţia românească nu prevede reguli cu privire la locul şi modul în care rachetomodelele pot fi lansate. Rachetele lui ating aproximativ 500 de kilometri pe oră şi ajung la cel mult 1.000 de metri în aer. Motorul are o durată de viaţă de numai o secundă, iar zborul durează între 10 şi 15 secunde.

Tânărul vrea să organizeze la Cluj, în octombrie, alături de Asociaţia EUROAVIA, primul „rocket workshop“ din oraş, unde pasionaţii vor învăţa cum să construiască rachete. El va face şi o demonstraţie, prin lansarea unei rachete de doi metri lungime, care va ajunge la aproximativ 800 de metri înălţime.

500 de kilometri pe oră este viteza la care poate ajunge o rachetă