Un clujean vrea să schimbe imnul de stat al României. De la blestemul adormirii din „Deşteaptă-te, române!“ la mândrul „Un suflet de român“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un clujean a scris imnul numit „Un suflet de român“ şi a iniţiat o campanie prin care le cere autorităţilor să înlocuiască imnul naţional, despre care spune că nu face decât să le reamintească românilor de starea de permanentă adormire. În opinia sa, un imn trebuie să mobilizeze, să emane bunătate şi energie. Imnul lui Adrian Toader are circa 40.000 de vizualitări pe Facebook şi Youtube în 2 săptămâni.

„La un sfert de veac de la Revoluţie e nevoie de un imn nou“, crede Adrian Toader (58 de ani), un cercetător independent din Cluj şi fost dizident politic. Acesta a scris un imn numit „Un suflet de român“ şi militează ca acesta să fie viitorul imn naţional al României.

Creaţia sa are 12 strofe şi transmite, în opinia autorului ei, un mesaj pozitiv despre cât de mândri şi demni sunt românii. Strofele sunt cântate de patru studenţi de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj, într-un studio din oraş, pe muzica lui Anton Pann din actualul imn de stat. „Eşti român dacă simţi şi alegi să fii român“, consideră clujeanul.

S-a înregistrat în Apuseni

Născut pe meleagurile Dobrogei, Adrian Toader (foto mai jos, credit foto: arhiva personală a lui Adrian Toader) a plecat de tânăr în America. S-a întors acasă în 1998 şi s-a stabilit la Cluj, unde este cercetător independent în domenii precum ecologie, agricultură şi bioeconomie. Are şi o mică fermă de animale în judeţul Sibiu.

În noiembrie 2014, în toiul campaniei electorale pentru prezidenţiale, atunci când lumea se întreba cu cine să voteze, dar şi pe cine să nu voteze, Adrian Toader povesteşte că i s-a părut tare banală ideea ca un candidat la funcţia de preşedinte să fie judecat după criteriul de a şti şi de a cânta imnul de stat.
„Nu putem fi la «Cântarea României» sau la «Românii au talent». Eu nu am mai văzut asta în străinătate. În State nu am întâlnit o persoană care să nu ştie imnul SUA, nu mai vorbesc de arborarea drapelului. La ei nu trebuie să fie sărbătoare naţională ca să arboreze drapelul“, spune Toader.

adrian toader din cluj vrea sa schimbe imnul de stat foto

După acel moment a participat la evenimentele organizate la Cluj de 1 Decembrie 2014 şi a ascultat „Deşteaptă-te, române!“ cum se aude în inima Ardealului. A doua zi a plecat spre Sibiu, iar la întoarcere a început să cânte pe maşină.

„Mă întorceam cu maşina de la Sibiu spre Cluj. Eram fericit, relaxat şi am început să cânt. Atunci am improvizat şi aşa au apărut primele versuri. Soţia le-a notat pe caietul de bord“, spune Toader.
În următoarele zile a scris cinci strofe, iar restul câteva săptămâni mai târziu, în doar 25 de minute.

adrian toader din cluj vrea sa schimbe imnul de stat foto
adrian toader din cluj vrea sa schimbe imnul de stat foto

Studenţii de la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj. Adrian Toader alături de stundenţii Linda Ianchiş, Raluca Rahela Coancă, Alexandru Duma şi Samuel Pop   FOTO: arhiva personală a lui Adrian Toader

Înainte de 22 decembrie s-a urcat în vârful Carpaţilor - Apusenii din zona comunei clujene Băişoara - şi s-a înregistrat cântând „Un suflet de român“. A pus înregistrarea pe youtube şi în două zile a avut 300-400 de vizualizări. Versiunea finală, cu studenţii de la Academia de Muzică, a fost înregistrată pe 31 decembrie.
„Am păstrat muzica lui Anton Pann, a actualului imn naţional, care este una tipic românească”, afirmă Adrian Toader.

cluj

De ce un alt imn?
Acesta mai crede că la 25 de ani de la Revoluţie e momentul pentru un alt imn. „«Deşteaptă-te, române!» a prins bine în 1989. Mesajul «deşteaptă-te» era bun atunci. «Deşteaptă-te, române!»  are versuri violente, vorbeşte de răzbunare şi blesteme la adresa duşmanilor. Noi nu suntem un popor de barbari“, susţine Adrian Toader.

Să fie doar „trei culori cunosc pe lume“?

A crescut cu imnul din vremea comuniştilor „Trei culori“ care nu-i plăcea pentru că, copil fiind, nu înţelege de ce  „doar trei culori cunosc pe lume“. Astăzi vede în „Trei culori“ un marş funebru care transmite un mesaj gri, deprimant. Aşa cum a fost şi epoca în care acesta a fost imn.

„Niciodată nu mi-a plăcut «Deşteaptă-te, române!». Din imn reiese că am fost ocupaţi şi trebuie să ne deşteptăm. Imnul conţine mult blestem, e foarte violent. Un imn trebuie să fie sacru, să emane bunătate. Un imn, ca orice cântec patriotic, are rol de programare neuro-lingvistică. Unui copil care îi spui: «nu te duce acolo!», «nu fă asta!», «nu eşti în stare de nimic»”, îl programezi că nu e în stare de nimic. Când ascult «Deşteaptă-te, române!» simt mult agresivitate. Şi nu sunt singurul. Nu m-am simţit bine cu acest imn, dar nici cu «Trei culori». «Trei culori» cunosc pe lume e ca un marş funebru şi să nu ne mirăm că asta a dus la îngroparea naţiei româneşti sute de metri sub lumina soarelui“, mărturiseşte clujeanul.

În opinia sa, cele două imnuri nu transmit ceea ce ar trebui să transmită un imn. Spune că alţii au imnuri de 100 de ani, dar noi le tot schimbăm şi „tot nu ne deşteptăm“.

„Ideea e că aici (n.r. într-un imn) cântă sufletul. Trebuie să fii român prin suflet. Nu trebuie neapărat să locuieşti în România. De exemplu, domnul Arafat nu are nicio tangenţă cu gena română, dar e un român care a făcut multe“, consideră autorul imnului.

Acesta a mai spus că va trimite imnul tuturor partidelor parlamentare, la Parlament, Guvern şi Preşedinţie şi le cere acestora să susţină înlocuirea imnului „Deşteaptă-te române” cu imnul „Un suflet de român”. În plus, clujeanul a afirmat că va înregistra noul imn la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, după care îl va trimite instituţiilor enumerate.

Mesajul imnului

Strofele 7, 8 şi 9 ale imnului sunt dedicate românilor din diaspora, „românilor din România cu sufletul plecat afară” şi „politicienilor care servesc interesele financiare străine precum cazul Roşia Montană, explorările pentru gaze de sist, înstrăinarea resurselor de petrol la preturi de nimic“.

„Strofele 7,8, 9 sunt o chemare la valori, la tot ce se numeşte România“, consideră Adrian Toader.
Următoarele două strofe, 10 şi 11, sunt dedicate unui bărbat de 38 de ani din Dorohoi, lui Marius Viorel Girada, care nu are mâini şi picioare, dar scrie cărţi cu nasul.

„Sunt convins că «Un suflet de român» va fi viitorul imn al României. E doar o chestiune de timp“, crede clujeanul.

Imnul a fost postat la începutul lui februarie pe Youtube şi Facebook şi, momentan, a adunat aproximativ 40.000 de vizualizări în două săptămâni, mii de distribuiri (share-uri), like-uri şi comentarii. „Un suflet de român“ are şi site care poate fi accesat AICI, dar şi o pagină de Facebook.

Cine este autorul imnului

Adrian Toader s-a născut la Medgidia în 1956. Când avea 16 ani, în 1972, a câştigat medalia de argint la Târgul Internaţional de Invenţii la Tokyo cu proiectul unei pompe electromagnetice cu flux continuu, fără rotor.
A emigrat în SUA, în 1978, ca dizident politic care a făcut parte din Mişcarea „Paul Goma“. A devenit cetăţean american în 1982 şi şi-a luat numele de Adrian Williams. La 42 de ani a absolvit Santa Monica College din California şi a obţinut o diplomă în ştiinţe generale, în 1998. În scrierile ştiinţifice foloseşte numele Adrian Toader-Williams.

adrian toader din cluj vrea sa schimbe imnul de stat foto

A venit acasă în 1998 şi s-a stabilit la Cluj. Are două diplome de master, în specializări ca „Gestiunea durabilă a zonelor montane“ la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu şi în „Managementul calităţii alimentelor“ la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.
Din 2010 este cercetător independent şi, în acelaşi an, a fost propus şi primit prin vot unanim ca membru activ al Secţiei Ruse a Academiei Internaţionale de Ştiinţe şi a primit titlul de academician. Această Academie are circa 1.000 de membri care sunt oameni de ştiinţă şi cercetători, printre care 58 de laureaţi ai Premiului Nobel.

Care au fost imnurile de stat ale României

Actualul imn naţional a fost compus în contextul Revoluţiei de la 1848 de către poetul Andrei Mureşanu (1816-1863) şi a fost publicat în numărul 25 din 21 iunie 1948 al „Foii pentru minte, inimă şi literatură” sub titlul „Un răsunet”. O dată cu Revoluţia de la 1989, „Deşteaptă-te, române!“ a devenit imn naţional, înlocuind imnul comunist „Trei culori”. Imnul este consacrat prin Constituţia din 1991, scrie historia.ro.

De-a lungul timpului, România a avut ca imnuri naţionale şi următoarele cântece: „Trăiască Regele” de Vasile Alecsandri, cântat între anii 1866-1948, „Zdrobite cătuşe”, în perioada 1948-1953, pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor, „Te slăvim Românie” ce caracteriza prietenia dintre Uniunea Sovietică şi statul român, fiind imn naţional între anii 1953-1977, „Trei culori”, în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.

Mai puteţi citi:

EXCLUSIV Ardeleni în Marele Război. Moţul care l-a trădat pe Împărat a fost decorat de Rege şi a văzut America 

FOTO Transilvania de peste Atlantic. Povestea celei de-a 14 colonii americane 

VIDEO Povestea Ardealului, „Ţara de peste pădure”. Cum au tradus notarii unguri cuvântul „Ardeal” în latină

EXCLUSIV România şi cele 365 motive ca să îţi iubeşti ţara


 

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite