Unul din cinci decese la nivel global este asociat cu dieta precară. Israelul, Franţa, Spania, ţările în care s-a murit cel mai puţin din cauza alimentaţiei
0Oamenii din aproape toate regiunile lumii nu consumă alimentele necesare unei vieţi sănătoase, se arată în studiul „Global Burden of Disease” de urmărire a tendinţelor consumului a 15 factori alimentari esenţiale, din 1990 până în 2017, în 195 de ţări. Un deces din cinci este asociat cu o dietă precară.
Studiul, publicat de „The Lancet” estimează că unul din cinci decese la nivel global - echivalent cu 11 milioane de decese - este asociat cu o dietă deficitară, iar dieta contribuie la o serie de boli cronice la oameni din întreaga lume. În 2017, mai multe decese au fost cauzate de diete cu cantităţi prea mici de alimente precum cereale integrale, fructe, nuci şi seminţe, decât de diete cu un nivel ridicat de alimente precum grăsimile trans, băuturile zaharoase şi nivelurile ridicate de carne roşie şi prelucrată, se arată în lucrarea citată de Science Daily.
Autorii spun ca descoperirile lor subliniaza nevoia urgentă a unor eforturi globale coordonate pentru îmbunătăţirea regimului alimentar, prin colaborarea cu diferite secţiuni ale sistemului alimentar si prin elaborarea unor politici care să determine adoptarea unor diete echilibrate.
Acest studiu afirma ceea ce mulţi au crezut de mai mulţi ani - faptul că dieta deficitară este responsabil pentru mai multe decese decât orice alt factor de risc din lume, spune autorul studiului dr. Christopher Murray, director al Institutului pentru Metrica şi Evaluarea Sănătăţii, de la Universitatea din Washington, SUA.
„În timp ce sodiul, zahărul şi grăsimile au fost punctul central al dezbaterilor legate de politicile publice din ultimele două decenii, evaluarea noastră sugerează că principalii factori de risc alimentar sunt consumul ridicat de sodiu sau consumul redus de alimente sănătoase, cum ar fi cerealele integrale, fructele, nucile, seminţele şi legume. Documentul subliniază, de asemenea, necesitatea unor intervenţii cuprinzătoare pentru promovarea producţiei, distribuţiei şi consumului de alimente sănătoase în toate ţările.
Impactul dietei asupra bolilor netransmisibile şi asupra mortalităţii
Studiul a evaluat consumul de alimente şi substanţe nutritive importante în 195 de ţări şi a cuantificat impactul dietelor deficitare asupra morţii şi bolilor cauzate de bolile netransmisibile (în special cancerele, bolile cardiovasculare şi diabetul zaharat). A urmărit tendinţele între anii 1990 şi 2017.
Anterior, evaluarea nivelului efectelor dietei suboptimale asupra sănătăţii nu a fost posibilă din cauza complexităţii caracterizării consumului alimentar din diferite naţiuni.
Studiul a analizat 15 elemente nutritive - diete bogate în fructe, zarzavaturi, legume, cereale integrale, nuci şi seminţe, lapte, fibre, calciu, fructe de mare, acizi graşi omega-3, grăsimi polinesaturate şi diete bogate în carne roşie, băuturi îndulcite cu zahăr, acizi graşi trans şi sodiu. Autorii observă că există valori diferite de date disponibile pentru fiecare factor alimentar, ceea ce sporeşte incertitudinea statistică a acestor estimări - de exemplu, în timp ce datele privind numărul de persoane care au consumat cei mai mulţi factori alimentari au fost disponibile pentru aproape toate ţările (95% datele pentru estimările de sodiu au fost disponibile numai pentru aproximativ una din patru ţări).
În ansamblu, în 2017, aproximativ 11 milioane de decese au fost atribuite dietei deficitare. Dietele bogate în sodiu, cu conţinut scăzut de cereale integrale şi de fructe, au reprezentat în total mai mult de jumătate din totalul deceselor legate de regimul alimentar la nivel global în 2017.
Cauzele acestor decese au inclus 10 milioane de decese din cauza bolilor cardiovasculare, 913.000 de decese provocate de cancer şi aproape 339.000 de decese cauzate de diabetul de tip 2. Decesele legate de regimul alimentar au crescut de la 8 milioane în 1990, în mare parte datorită creşterii populaţiei şi îmbătrânirii populaţiei.
Tendinţele globale ale consumului
Autorii au descoperit că aportul tuturor celor 15 elemente nutritive a fost suboptimal pentru aproape fiecare regiune a lumii - nici o regiune nu a mâncat cantitatea optimă a tuturor celor 15 factori alimentari şi nici un factor alimentar nu a fost consumat în cantităţi potrivite de toate cele 21 de regiuni lume.
Unele regiuni au reuşit să mănânce nişte elemente de dietă în cantităţi potrivite. De exemplu, consumul de zarzavaturi a fost optim în Asia Centrală, aşa cum a fost consumul de acizi graşi Omega-3 zonele din Asia Pacific cu venituri mari şi consumul de leguminoase în Caraibe, America Latină tropicală, Asia de Sud, Africa de vest sub-sahariană şi estul Africii Sub-Sahariene.
Cele mai mari neajunsuri în consumul optim au fost observate pentru nuci şi seminţe, lapte, cereale integrale, iar cele mai mari excese au fost observate pentru băuturile îndulcite cu zahăr, carnea prelucrată şi sodiul. În medie, lumea a mâncat numai 12% din cantitatea recomandată de nuci şi seminţe.
Variaţii regionale
La nivel regional, aportul ridicat de sodiu (de peste 3g pe zi) a fost cel mai important risc alimentar pentru deces şi boli în China, Japonia şi Thailanda. Consumul redus de cereale integrale (sub 125g pe zi) a fost principalul factor de risc alimentar pentru deces şi boli în SUA, India, Brazilia, Pakistan, Nigeria, Rusia, Egipt, Germania, Iran şi Turcia. În Bangladesh, consumul redus de fructe (sub 250g pe zi) a fost cel mai important risc alimentar şi, în Mexic, aportul scăzut de nuci şi seminţe (sub 21g pe zi) a fost pe primul loc. Consumul ridicat de carne roşie (peste 23g pe zi), carnea procesata (peste 2g pe zi), grasimile trans (peste 0,5% din energia zilnica totala) si bauturile indulcite in zahar (peste 3g pe zi) riscuri dietetice pentru deces şi boli pentru ţările cu densitate mare de populaţie.
Ţările cu cele mai scăzute rate de deces
În 2017, a existat o diferenţă de zece ori între ţara cu cea mai mare rată a deceselor legate de regimul alimentar (Uzbekistan) şi ţara cu cel mai mic (Israel). Ţările cu cele mai scăzute rate de decese legate de regimul alimentar au fost Israelul (89 decese la 100.000 de persoane), Franţa, Spania, Japonia şi Andorra. Marea Britanie a ocupat locul 23 (127 decese la 100.000) deasupra Irlandei (locul 24) şi a Suediei (locul 25), iar Statele Unite au ocupat locul 43 (171 decese la 100.000) după Rwanda şi Nigeria (41 şi 42) şi India 118 (310 decese la 100.000 de persoane). Ţările cu cele mai mari rate de decese legate de regimul alimentar au fost Uzbekistanul (892 decese la 100 000 de persoane), Afganistan, Insulele Marshall, Papua Noua Guinee şi Vanuatu.
Costul fructelor şi legumelor este prohibitiv
Profesorul Nita G Forouhi, de la Departamentul de Epidemiologie al Consiliului de Cercetări Medicale, Universitatea din Cambridge, Şcoala de Medicină Clinică, Marea Britanie, spune: „Cu toate acestea, constatările GBD existente furnizează dovezi care schimbă accentul de pe restricţiile alimentare pe promovarea unor componente sănătoase ale alimentelor într-un context global. (...) Există, desigur, provocări considerabile în schimbarea dietelor populaţiei în această direcţie, ilustrate de costul fructelor şi legumelor care este prohibitiv: două porţii de fructe şi trei porţii de legume pe zi pe individ au reprezentat 52% din venitul gospodăriilor în ţările cu venituri mici, 18% în ţările cu venituri mici sau mijlocii, 16% în ţările cu venit mediu şi ţările cu venituri mari şi 2% în ţările cu venituri ridicate”.
Se încarcă comentariile...
