Verişorul premierului Boc a întrerupt deshumarea lui Teodor Şuşman

Preotul din satul Răchiţele, Teodor Boc, a fost astăzi la locul unde arheologii Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România sapă pentru a găsi osemintele eroului anticomunist Teodor Şuşman, într-o râpă. Verişorul primar al premierului Boc a spus că Şuşman a fost „un tâlhar” care şi-a meritat soarta.

Citiţi aici povestea grupului de partizani condus de Teodor Şuşman

Chiar şi după 59 de ani de la moartea sa, Teodor Şuşman, „tatăl munţilor”, cum  i se spunea, este greu de găsit. Istoricul Marius Oprea coordonează, încă de aseară, lucrările de săpături arheologice pentru găsirea gropii în care a fost aruncat luptătorul anticomunist Teodor Şuşman. După ce au săpat câţiva metri  în vârful râpei, echipa de arheologi şi muncitori a încercat în altă parte, dar până acum nu au descoperit nimic. Teodor Şuşman ar putea fi îngropat oriunde pe o rază de 50 de metri, cât este lungimea râpei în care a fost aruncat de securişti.

Deshumarea lui Şuşman a aprins spiritele în satul lui Boc, astfel că unii dintre ei îl consideră un criminal şi un tâlhar, care a făcut numai rău comunităţii. Printre cei care contestă public faptul că Teodor Şuşman a fost erou anticomunist se află preotul Teodor Boc, vărul premierului Emil Boc, şi scriitorul Teofil Răchiţeanu.

Preotul a venit, astăzi, la locul de deshumare, pentru a le spune celor care coordonează săpăturile că Şuşman a fost un criminal care i-a omorât bunicul. “Nu putem face eroi criminali şi sinucigaţi. Ar trebui lăsat acolo unde e, că el şi-a dorit să fie aruncat în groapă”, a spus acesta. Cu un discurs plin de resentimente, prin care încerca să sublinieze ura faţă de familia Şuşman, preotul a început să debiteze enormităţi, acuzându-I pe ziariştii prezenţi, şi pe reprezentanţii ONG-urilor de faptul că ei sunt vinovaţii care au dus la distrugerea ţării.

Resentimentele lui Teodor Boc îşi au rădăcinile cu zeci de ani în urmă. Acesta nu era încă născut, când bunicul său, Suciu Paşcu, a fost împuşcat de Teodor Şuşman, pentru că acesta l-a trădat Securităţii. Dealtfel, între cele două familii a existat dintotdeauna o rivalitate. “Până la un punct, cei doi au fost destul de apropiaţi, fiind chiar asociaţi la administrarea magazinului din Răchiţele, însă, de la mijlocul anilor ’30, relaţiile dintre ei s-au deteriorat, fapt care a fost speculat după 1945 de către comunişti, în sensul scindării şi apoi al controlului comunităţii. Acestea au şi fost împrejurările în care Teodor Şuşman a fost înlocuit din funcţia de primar cu Suciu Paşcu, deşi nici acesta nu dovedise până atunci simpatii comuniste, fiind etichetat de Miliţie, drept „manist” sau „comunist de conjunctură”. Acesta alege însă calea comunistă pentru a parveni, lovind intenţionat în interesele materiale ale familiei Şuşman”, arată istoricii.

Nepotul lui Teodor Şuşman, Constantin Teodor Şuşman, alături de soţia sa, au cerut CICCR deshumarea luptătorului anticomunist.
Din păcate, nu se ştie cu certitudine unde a fost îngropat Teodor Şuşman, după ce s-a sinucis, în 5 decembrie 1951. Singurul reper este o râpă, chiar deasupra fostei case şi livezi a familiei Şuşman.

“Asta a fost dorinţa tatălui meu (Emil Şuşman, fiul mai mic a lui Teodor Şuşman, n.r.), să-l scoatem din râpă. Vrem să-l îngropăm în Valea Firii, unde am pus, sâmbătă, o trioţă, alături de fii lui, Teodor junior şi Avisalon, după ce vor fi deshumaţi din satul Traniş”, a spus nepotul lui Şuşman.

Arheologii vor continua mâine săpăturile, iar la faţa locului se vor deplasa jandarmi, poliţişti, şi un procuror militar, alături de un medic legist. Dacă vvor fi găsite, osemintele acestuia vor fi duse, prima dată, la IML Cluj, pentru a fi analizate.

Teodor Şuşman a murit în 5 decembrie 1951, împuşcându-se în cap, în poiata unui localnic. Din spusele celor care l-au cunoscut, acesta nu a mai suportat greutăţile şi bătăile prin care treceau cei care-l susţineau. Autopsia cadavrului i-a fost făcută chiar pe masa de bucătărie a casei sale, ce fusese confiscată şi transformată în sediul Miliţiei.