VIDEO Reţeaua europeană în care se testează oraşele viitorului. Doar două sunt din România
0
Barcelona, Stockholm şi Koln testează, în cadrul unui proiect european, tehnologiile viitorului precum stâlpi de iluminat cu senzori de reglare a intensităţii, care sunt şi furnizori de net wireless, supraveghează traficul şi sunt staţii de încărcare a maşinilor electrice. Din proiectul „Grow smarter” fac parte 57 de oraşe printre care două din România, ne-a spus într-un interviu Magdalena-Andreea Străchinescu-Olteanu, şefa unităţii DG Energy.
Imaginaţi-vă un oraş ai cărui stâlpi de iluminat sunt dotaţi cu senzori care reglează intensitatea luminii în funcţie de prezenţa unor persoane în apropiere, dar care au şi rolul de furnizori de internet wi-fi, de staţii de încărcare a maşinilor electrice şi de monitorizare a traficului şi a poluării.
Un oraş în care căldura degajată în procesele industriale şi căldura generată de centrele de date, dar şi de frigiderele şi congelatoarele din supermarketuri este folosită pentru încălzirea locuinţelor.
Un oraş prin care nu circulă maşini de gunoi deoarece deşeurile sunt transportante printr-un sistem de conducte subterane. Un oraş în care semafoarele sunt sincronizate în funcţie de trafic. Un oraş în care maşinile clasice sunt înlocuite cu maşini electrice, biciclete sau maşini folosite în sistem car-sharing. Un oraş în care casele sunt toate dotate surse regenerabile de energie – panouri solare, pompe de căldură, turbine eoliene şi consumul de energie al fiecărui aparat casnic este eficientizat la maximum.
Aceste măsuri nu sunt dintr-un film SF, ci sunt testate chiar acum în anumite cartiere din trei oraşe pilot europene: Barcelona, Stockholm şi Koln, considerate „lighthouse” (far, îndrumător-nr) în cadrul proiectului european „Grow Smarter” (2015-2019). Proiectul face parte din programul Orizont 2020 şi prevede testarea a 12 soluţii „smart” de îmbunătăţire a vieţii în cele trei oraşe pilot (Barcelona, Stockholm, Koln), iar apoi implementarea unora dintre aceste tehnologii în 57 de oraşe europene înscrise în proiect. Doar două oraşe din România fac parte din reţeaua „Grow Smarter” – Suceava şi Focşani.
„Adevărul” a stat de vorbă cu Magdalena-Andreea Străchinescu-Olteanu, şefa unităţii DG Energy: European Policy on Energy. Smart City initiatives. (Directoratul General din cadrul Comisiei Europene care se ocupă de politica energetică şi iniţiativele „Smart City) despre ce înseamnă un oraş smart şi despre reţeaua „Grow Smarter”. Specialista a făcut o prezentare în cadrul conferinţei „Smart Regional Development”, organizată de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest.
Ce înseamnă „smart city”?
Nu există o definiţie universal valabilă. Conceptul de smart city trebuie adaptat în funcţie de specificităţile fiecărui oraş. Ceea ce vedem noi printr-un oraş inteligent este un oraş în care în primul rând există o viziune integrată de optimizare a fluxurilor de energie, transport, comunicaţie, totul generând la final o calitate a vieţii crescută pentru cei care locuiesc în oraşul respectiv. O implicare a cetăţenilor în deciziile care sunt luate la nivel de municipalitate. Cred că tuturor cetăţenilor le-ar plăcea să fie consultaţi şi să aibă un cuvânt de spus în deciziile importante care sunt luate. De asemenea, bineînţeles, o problemă destul de importantă este îmbunătăţirea calităţii aerului în oraşe. În oraşe, în momentul de faţă, calitatea aerului nu este prea mult adusă discuţie, se spune că ea este inerentă tuturor proiectelor implementate, dar cred că este nevoie de mai multe realizări la acest nivel. Dacă aceste elemente sunt întrunite cred că putem vorbi de un oraş inteligent, un smart city.
Ce presupune un oraş inteligent în ceea ce priveşte energia?
E vorba de proiecte în care s-a mutat accentul de la clădiri pasive sau care chiar produc energie la optimizarea fluxului de energie la nivel de cartier. De exemplu, aburul care rezultă din industrie, şi care este considerat un reziduu, poate fi utilizat la sistemele de încălzire de cartier. Se întâmplă asta în Copenhaga. Sunt oraşe precum Londra unde se recuperează căldura din reţeaua de metrou şi se foloseşte pentru încălzire. Trebuie văzut la nivel de fiecare oraş care e energia pe care o pierde, cum o pierde şi cum poate fi valorificată.
Reţelele de energie şi de comunicaţii trebuie integrate cu reţelele de transport la nivelul oraşelor. Spre exemplu, gestiunea iluminatului public: intensitate iluminatului public poate fi făcută în funcţie de trafic, în funcţie de oră. Stâlpii de iluminat se pot constitui în cameră de supraveghere a traficului, cameră de securitate şi senzori.
Transport inteligent
Daţi-ne un exemplu de oraş inteligent în ceea ce priveşte transportul public?
Sunt oraşe care au luat decizia de optimizare a transportului prin crearea de infrastructură pentru maşinile electrice. În oraşele scandinave maşinile electrice au intrat cel mai mult, deoarece au beneficiat de facilităţi, de subvenţii. În Norvegia, Olanda, Suedia, maşinile electrice au cea mai mare penetrare. E bine ca înainte de a se pune în practică un proiect de electrificare a transportului din acest punct de vedere, este extrem de importantă o colaborare cu cei care gestionează reţeaua, pentru ca aceste maşini electrice să poată fi încărcate într-un mod optim, ideal e ca ele să fie folosite pentru stocajul de energie. Dacă pe o stradă, toţi vor să aibă borne de încărcare rapidă de maşini electrice, pentru asta e important să existe un plan integrat cu cei ce gestionează reţelele electrice.
PROBLEMELE ROMÂNIEI
Ce probleme are România de implementare a proiectelor privind „oraşele inteligente”?
Uitându-mă la oraşele noastre, există două probleme importante: la nivel de municipalităţi, în foarte multe oraşe cei de la energie lucrează separat de cei de la transport şi de cei de la comunicaţii. E importat să se lucreze împreună. Iar a doua problemă, în general, dacă ceva inteligent, ceva inovator a fost pus în practică, e importantă replicarea la o scară mai mare. Soluţiile trebuie replicate la nivelul întregului oraş. Sunt două elemente importante dacă vrem într-adevăr ca un oraş să fie smart.
Spuneaţi în prezentare că peste 50% din energia consumată într-un oraş de duce pe încălzirea casnică. Cum se poate optimiza sistemul?
Cum spuneam înainte, o modalitate importantă este folosirea căldurii, cum ar fi aburul din industrie, pentru încălzirea casnică. De asemenea, reabilitarea termică este cea mai simplă modalitate de a eficientiza căldura. Pierderile de căldură sunt fantastice în acest domeniu. Aş începe cu renovarea la nivel de clădiri, folosirea surselor de căldură care sunt tratate ca deşeu, reabilitarea a tot ceea ce înseamnă reţele de încălzire, ştim prea bine că este foarte multă energie care se pierde la nivelul reţelelor de transport a energiei. Nu în ultimul rând, trebuie văzut în ce măsură combustibilii fosili trebuie înlocuiţi cu alte surse de energie. Există foarte multe idei în acest sens. Sunt, de exemplu, gropile de gunoi care emană un gaz metan care poate captat şi poate alimenta o turbină care să producă electricitate şi căldură. Astfel de sisteme sunt utilizate în Franţa, dar şi în America de Nord. Gunoiul este, de asemenea, o sursă de energie. În alte ţări se creează compost. În România nu cred că se face foarte mult în acest sens. Există proiecte şi tehnologie în acest sens, ştiu că la un moment-dat nemţii erau interesaţi să ia gunoiul din România şi din Bulgaria, să-l transporte pe Dunăre şi să facă compost din acesta. De ce nu am face noi acest lucru?
Semafoarele inteligente din Sofia
Ce înseamnă Icity?
În ceea ce priveşte conceptul de „I city” , un exemplu este oraşul în care fluxul de maşini este optimizat în funcţie de intensitatea traficului. Am văzut asta cu ochii mei la Sofia. Am fost la Sofia acum 2 ani, am luat un taxi dimineaţa pentru a ajunge la locul evenimentului şi ne-am oprit. Şoferul îmi spune: << nu vom sta mult acuma>>. Îl întreb de unde ştie. A zis că era pe o axă cu un flux mare de maşini, iar semaforul este automat optimizat printr-un program conectat la sistemul de monitorizare a traficului. Acest sistem se poate face numai dacă ai senzori şi sisteme de monitorizare a traficului.
La nivel de oraşe sunt multe aplicaţii integrate în platforme, precum cele privind găsirea locului de parcare, să plătesc de unde sunt, transport public, dacă vorbim despre cele care vizează cetăţeanul, dar şi cele gestionate la nivel de municipalitate.
Am fost la o prezentare a Primăriei din Sao Paulo, un oraş din Brazilia care se confruntă cu foarte multe probleme. S-a făcut o campanie pe internet şi prin oraş, în care omenii au fost întrebaţi care sunt principalele probleme ale oraşului. După ce s-a strâns un eşantion reprezentativ, s-a trecut la rezolvarea celor prioritare.
Orice soluţie de „smart city” trebuie să răspundă nevoilor cetăţeanului şi, pe cât posibil, să-l implice cât mai mult.
Cele mai inteligente oraşe europene
Daţi-ne câteva exemple de oraşe inteligente care ies în evidenţă în Europa?
Pe lângă Londra aş spune Amsterdam, Viena, Barcelona, Copenhaga pentru că sun oraşe unde toate aceste proiecte sunt deja discutate şi dezvoltate de mai mult de 10 ani ani, deci există o capcitate bazată pe experienţă. Viena şi-a propus la ultimul apel pe 2007-2014 să dezvolte planul integrat energie, transport şi Icity. Tot ce înseamnă operatori de energie, transport şi Icity i-a aşezat la aceeaşi masă cu scopul de a face un plan integrat. Când ai acel plan integrat e clar că treci la etapa următoare – implementare. Şi cred că se vede: în Viena când ajungi respiri bine, autobuzele sunt electrice, metroul vine imediat, ştii că dacă eşti anunţat că vine la şi 13, metroul a venit la şi 13. Sunt oraşe care au deja o experienţă. Cred că este un proces gradual, totul se bazează pe dorinţa e a face ceva, de a face bine şi mai departe de a continua. Nu sunt oraşe care au devenit smart cu un proiect, ci sunt oraşe care au crescut, s-au dezvoltat gradual pentru a ajunge unde sunt. Din toate aceste motive cred că trebuie s-o luăm gradual, nu putem dintr-o dată să devenim un oraş smart. Va necesita probabil 10 ani, ideea e să fim perseverenţi şi să continuăm. Avem avantajul fondurilor structurale pe care alte ţări nu le au la acest nivel şi cred că e păcat să nu le utilizăm pentru astfel de proiecte.
Singurele oraşe din România aflate în reţea
Care este oraşul din România care se apropie cel mai mult de ceea ce putem numi „smart city”?
Pe baze concrete pot spune că Suceava a intrat în 2014 într-un proiect pe Orizont 2020 –„Grow Smarter”, în care Stockholm are rolul de lider. Este vorba despre un program unde sunt puse în aplicare proiecte concrete. Suceava are rol de „follower” – adică de a încerca să integreze soluţiile pe care le-au aplicat cu succes aceste oraşe care au rolul de „light house” (far). Din câte am înţeles la Suceava există o panoplie destul de mare de elemente şi de soluţii pe care le pun în practică bazându-se pe experienţa din cadrul proiectelor. Există o reţea de schimb de cunoştinţe între proiecte, care le oferă o deschidere către un portofoliu de soluţii foarte interesant. Din câte am înţeles Suceava s-a angajat să disemineze aceste informaţii pe lângă alte oraşe din Estul Europei. Pentru România este un prim pas. În 2017, al doilea oraş care a fost selecţionat din România este Focşani, vom vedea cum se descurcă. Sper să mai fie şi altele. NU vreau să intru în nicio polemică, mă refer la proiectul Orizont 2020, aceste oraşe au reuşit să intre în proiect şi sunt un partener apreciat. Mai multe oraşe româneşti au încercat, dar din păcate nu au fost selectate.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
