VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenţie de premiu Nobel, şanse slabe de finanţare
0
O echipă de cercetători clujeni a făcut o descoperire care ar putea schimba lumea medicală: o soluţie care poate înlocui sângele uman. Specialiştii spun că descoperirea este de Premiul Nobel, însă nesiguranţa în ceea ce priveşte finanţările poate duce la pierderea invenţiei aşa cum s-a mai întâmplat în istoria cercetării româneşti.
O echipă de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ (UBB) din Cluj a reuşit cu succes să testeze pe animale o soluţie de sânge artificial unică în lume. „Produsul ar putea fi folosit în locul sângelui în transfuzii, în cazurile de urgenţă, în accidente sau operaţii unde se pierde o mare cantitate de sânge. În momentul de faţă, se foloseşte fie sânge de la alţi donatori, fie un lichid oarecare un pic mai vâscos, în acest din urmă caz, lichidul se foloseşte extrem de rar doar pentru câteva minute pentru a menţine deschise vasele de sânge, însă fără un aport de oxigen organele esenţiale precum inima, rinichii, creierul se deteriorează foarte rapid. Ceea ce aduce nou produsul nostru este că transportă oxigenul aşa cum o face sângele, este complet steril şi poate fi produs în cantităţi nelimitate, fiind o substanţă de laborator“, a declarat pentru „Adevărul“ conferenţiar-doctor Radu Silaghi-Dumitrescu, şeful echipei de cercetători, care din 2007 lucrează la acest proiect. Specialistul a ţinut să precizeze că produsul dezvoltat nu ar trebui să rămână în organism mai mult de două zile, nefiind un înlocuitor permanent al sângelui. „Ţinta noastră este supavieţuirea într-un context de şoc, de operaţie. Soluţia permite pentru o zi, pentru câteva ore, organismului să funcţioneze, până când îşi regenerează propriul sânge cu toate celelalte funcţii“, a explicat Dumitrescu.
DE CE ESTE O INVENŢIE UNICĂ ÎN LUME
Dacă în 2007, când au început munca de a realiza la Cluj un substitut al sângelui, cercetătorii au experimentat cu reţete împrumutate de la alte proiecte, astăzi, Radu Silaghi-Dumitrescu poate spune fără urmă de dubiu că soluţia găsită este unică în lume din mai multe puncte de vedere. „La nivel mondial, dezideratul există de câţiva zeci de ani. Oamenii au încercat să facă lucruri similare cu substanţe extrase din sânge animal. Asta se practica în SUA şi alte părţi ale lumii. Au existat mai multe companii care au încercat, chiar cu ajutorul armatei SUA, însă majoritatea au dat faliment din cauză că testele clinice nu au dat rezultatele scontate“, a spus Dumitrescu. Cercetătorul a mai adăugat: „Există un caz în Africa de Sud unde un produs similar cu ceea ce avem noi aici a fost aprobat pentru uz uman, dar foarte limitat, iar în realitate, din câte ştim noi, n-a fost folosit efectiv. În Rusia, a existat o aprobare pentru o substanţă pur chimică, ceva similar teflonului, dar lichidă, care permitea transportul oxigenului, dar nu ştiu să fi fost folosită efectiv“, a explicat Dumitrescu. Astfel, cercetătorii clujeni sunt convinşi că au înţeles de ce au eşuat celelalte proiecte privind sângele artificial. În plus,echipa intenţionează să obţină un cost de fabricaţie a sângelui artificial mult sub preţul estimat de cercetătorii britanici pentru procesarea sângelui uman pentru pregătirea de transfuzie- 1.000 de lire sterline pe litru.
În recipientul din partea dreaptă este sânge artificial obţinut din viermi marini
Proteină din sânge de vierme marin
„Rezistenţa la agenţii chimici de stres din sânge este problemă esenţială din cauza căreia au eşuat testele clinice de până acum. Adică, componentele din sânge, precum apa oxigenată, intră în reacţie cu componentele din sângele artificial şi se transformă în otravă. La această rezistenţă s-au mai gândit şi alţii, dar noi am făcut-o ideea primordială a proiectului nostru“, a explicat clujeanul. În al doilea rând, clujenii au avut ideea să folosescă o proteină provenită din viermii marini. „Noi am avut ideea de a folosi altceva decât materie primă din sânge de animale. Noutatea este faptul că am folosit proteina unor viermi marini, care se numeşte hemeritrină, tot pe bază de fier, ca hemoglobina din sângele nostru, dar care este mult mai rezistentă la factorii de stres“, a precizat Dumitrescu. Hemeritrina nu este o substanţă nouă, dar este pentru prima dată folosită în acest scop. Dacă la început se folosea efectiv sângele viermilor marini, acum această proteină este cultivată cu ajutorul unor bacterii modificate genetic şi obţinute în laborator. Soluţia mai conţine apă, săruri, iar în unele preparate se adaugă albumina, o altă proteină, ca agent de protecţie faţă de agenţii de stres.
„Un singur lucru ne lipseşte, predictibilitatea administrativă. Nu este nici măcar doar o problemă de fonduri, pentru că am avut situaţii în care existau fondurile pe hârtie, dar în realitate nu apăreau şi invers. Nu ştiam dacă oamenii din echipă care aveau de întreţinut familii mai au sau nu serviciu. Apoi echipamentele necesare pentru experimente întârziau un an, doi, trei, cinci”
Radu Silaghi-Dumitrescu, conducătorul proiectului
Echipa Proiectului
Numărul cercetătorilor din echipă a fluctuat, din 2007 şi până acum. Radu Silaghi-Dumitrescu (39 de ani) a absolvit cursurile Facultăţii de Chimie a UBB din Cluj-Napoca şi are două doctorate. El a lucrat timp de doi ani în Marea Britanie. Din 2011 este conferenţiar la Facultatea de Chimie a UBB şi are peste o sută de articole publicate în reviste de specialitate. Pe lângă Radu-Silaghi Dumitrescu, din grupul de bază de cercetători fac parte doctorii în chimie Florina Deac, Alexandru Lupan, Cristina Bischin. De asemenea, din echipă mai fac parte doctorandul Amr Attia, de originar din Egipt, şi doi masteranzi voluntari – Vlad Toma şi Alina Filip.
REALIZABIL, DAR NU ÎN ROMÂNIA
Dumitrescu este convins că formula sângelui artificial va aduce un Premiu Nobel, dar este sceptic în privinţa realizării în România a acestui obiectiv. „Cercetătorii care vor rezolva această problemă, în sensul de a pune pe picioare o unitate de producţie şi de a utiliza un lot semnificativ de substanţă care poate fi folosită în spitale, vor lua Premiul Nobel. Acest lucru nu se va întâmpla în România şi spun asta având experienţa anilor trecuţi“, a explicat cercetătorul clujean. Şi Damian Dragoş, directorul uneia dintre cele mai mari companii de medicamente din România, Terapia, este de aceeaşi părere: „Descoperirea cercetătorilor este genială şi trebuie să ne facă mândri că avem la Cluj astfel de minţi. Cu siguranţă găsirea unui substitut al hemoglobinei umane este o descoperire demnă de Premiul Nobel. Aceasta va revoluţiona rasa umană“. Damian spune că, odată cu obţinerea brevetului, cercetătorii clujeni nu trebuie neapărat să dispună de fonduri uriaşe pentru a pune în aplicare formula, ei putând s-o vândă unui mare concern şi să obţină recunoaşterea internaţională. Specialiştii subliniază că descoperirile în domeniul „sângelui artificial“ nu pot înainta dacă nu se ştie, dinainte, cu siguranţă, ce finanţare vor primi şi pe ce perioadă. ;
De ce nu poate lua România Premiul Nobel
Echipa de cercetători de la Facultatea de Chimie din Cluj lucrează din 2007 la experiment, beneficiind de o finanţare specială din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Până acum, în acest proiect ministerul a investit circa 1 milion de lei şi, pentru a-l duce mai departe, ar fi nevoie de încă pe atât. De asemenea, pentru finalizarea proiectului ar mai fi nevoie de circa cinci ani de muncă.
„Acum ne aflăm în faza preliminară de testare pe animale, iar primele rezultate sunt pozitive. Finalizarea acestor teste pe animale va mai durca circa 1-2 ani. Apoi, proiectul va trebui continuat cu testarea pe subiecţi umani, care este partea cea mai grea. Numai dacă vom fi 100% siguri că produsul este sigur vom trece la implicarea subiecţilor umani. Din ce au încercat alte companii, ştim că există riscul de moarte a pacientului. Din acest punct de vedere nu ne grăbim. Această fază ar putea dura încă 2-3 ani. Apoi, ultima fază ar fi construirea unei fabrici în care să se realizeze la scară mare un astfel de produs“, a explicat Dumitrescu. Cercetătorul spune că laboratoarele de lucru de la Facultatea de Chimie permit performanţe majore în cercetare, dotările fiind de peste 1 milion de euro.
În România lipseşte predictibilitatea
Medicii susţin că un astfel de produs ar fi acceptat în spitale, doar după testări amănunţite. „Nu am auzit comentarii negative, dar nici pozitive despre acest subiect. Ca părere personală, nu cred că cineva ar avea ceva împotriva unui astfel de produs, cu condiţia ca acesta să nu aibă efecte secundare“, a precizat Monica Constin, managerul Spitalului Judeţean din Cluj. Dragoş Damian, directorul companiei de medicamente Terapia, crede că următoarea fază ar putea dura mai mult. „Din acest moment ar putea dura 5 - 10 ani cel puţin. Urmează testările pe volutari sănătoşi şi pe pacienţi. Înainte de asta, trebuie brevetat produsul, ca să nu-l pierdem şi să păţim ca şi cu insulina. Odată obţinut brevetul, acesta poate fi vândut unui gigant farmaceutic. Costurile sunt greu de estimat, oricum o investiţie greenfield pe partea industrială costă între 25 şi 50 de milioane de dolari, şi aici nu vorbesc şi de costurile pentru dezvoltarea produsului“, a arătat specialistul. Deşi crede că ideea are potenţial de Nobel, Dumitrescu nu vede posibilă obţinerea acestui premiu în România. „Nu prea văd cum am putea obţine în România un asemenea premiu. În România sunt idei bune, dar experienţa ne învaţă că nu e de ajuns. Amintesc de situaţia savantului Gheorghe Benga, care a avut o sclipire de geniu pe care a demonstrat-o ca fiind fezabilă în laborator, dar americanii au fost cei care au dus ideea la capăt şi au luat Nobelul. Ei au avut tehnologia, viteza, eficienţa administrativă pentru a finaliza cercetarea românului. În România lipsesc predictibilitatea şi eficienţa administrativă pentru a fi în această competiţie. Probabil există grupuri de cercetători mai eficiente, care ne-o vor lua înainte“, a susţinut clujeanul.
Cercetătorii clujeni produc în laborator o proteină identică cu cea din sângele de vierme marin
Ministerul promite finanţare
Proiectul cercetătorilor de la Facultatea de Chimie a UBB din Cluj este cunoscut la nivelul Ministerului Educaţiei de câţiva ani, de când primeşte finanţare. Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, spune că susţinerea financiară va continua. „Acest proiect face parte din programele sectoriale de cercetare ale României, aşa cum este şi laserul de la Măgurele, şi ministerul va continua să finanţeze astfel de iniţiative care au rezultate excepţionale“, a declarat Costoiu. Ministrul a explicat că echipa de la UBB poate aplica în continuare în competiţiile de proiecte pe liniile de finanţare pe care le deschide ministerul în fiecare an. Cercetătorul clujean a precizat că va solicita finanţare în continuare de la minister, pentru că mai are nevoie de un milion de lei pentru următorii ani. (Oana Crăciun)
Citeşte şi
FOTO VIDEO Povestea clujeanului care face maşini pentru Formula 1
Cum a ratat un român premiul Nobel? Povestea lui Gheorghe Benga
Se încarcă comentariile...
