VIDEO Primul simulator Airbus A320 din România. Cum am pilotat o aeronavă pe cel mai aglomerat aeroport din lume

O echipă formată din şase oameni a construit un simulator de zbor pentru avioanele Airbus 320, primul de acest fel din România, şi l-a pus în funcţiune la Cluj-Napoca. Poate fi folosit atât pentru divertisment, cât şi pentru perfecţionarea piloţilor.

Primul simulator de Airbus A320 din România a fost inaugurat, vineri, la Cluj-Napoca. Dispozitivul imită interiorul cabinei unui avion real la scară 1:1 şi îţi dă posibilitatea să decolezi de pe 24.000 de aeroporturi din întreaga lume.

Practic, vezi ce vede un pilot, imaginile proiectate fiind capturate din satelit, şi faci ce face un pilot pentru a putea manevra aeronava. Simulatorul poate fi folosit pentru divertisment, dar şi pentru antrenamentul piloţilor. „Am chemat piloţi de la mai multe companii şi au zis că simulatorul face exact ce face un Airbus, mai puţin partea de mişcare”, susţine pilotul Marius Petriman, unul dintre fondatorii Flight X.

Totul a început cu un hackathon NASA

Povestea simulatorului a început în 2016, la un concurs organizat de NASA pe care Marius Petriman şi un coleg pilot, Cristian Mandu l-au câştigat. „Noi, lucrând în aviaţie am făcut o aplicaţie care poate prezice în funcţie de prognoza meteo dacă un avion va avea sau nu întârziere din cauza vremii la aeroportul de destinaţie”, explică Marius Petriman, fost pilot comercial de linie, care acum lucrează în consultanţă IT.

După terminarea hackathon-ului, cei doi piloţi au fost asaltaţi cu întrebări: „Aflând că suntem şi piloţi, foarte multă lume ne-a întrebat: „cum este să pilotezi un avion”. Ne-a venit atunci ideea că cel mai uşor poţi arăta asta cu un simulator.” Lucrul la simulator a durat circa un an de zile, iar echipa a fost formată din 6 persoane, piloţi, IT-işti, experţi financiari şi un manager. „Investiţia a fost făcută în grupul nostru restrâns”, a susţinut Petriman fără a avansa un cuantum al investiţiei. 

Cabina simulatorului este identică cu cea a unui Airbus A 320. FOTO: Remus Florescu 

Unic în România 

Simulatorul construit la Cluj este unicul de Airbus A 320 din România. „Mai sunt două simulatoare la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, unul de avioane mici, iar altul care e configurabil, adică poţi să alegi din soft şi o configuraţie de Boeing şi de Airbus, dar fizic simulatorul nu seamănă nici cu unul nici cu celălalt”, explică Petriman. 

Cabina pilotului de la Flight X este identică cu a unui Airbus 320. Aparatura a fost achiziţionată de la firme care fac componente pentru simulatoare. „Mimica şi funcţionalitatea sunt exact aceleaşi. Noi am integrat componente de la foarte mulţi producători şi am reuşit să facem un ansamblu care efectiv a scos un sistem exact ca şi cel dintr-un simulator profesionist”, explică Petriman.

Echipa Flight X a construit de la zero tot ansamblul, investiţia fiind una substanţială. „Am avut nevoie de un software dedicat care să ruleze proprietăţile aerodinamice ale unui Airbus A 320. Avem de asemenea toată baza de date cu aeroporturi – acum sunt 24.000 din toată lumea, dar dacă apare un aeroport nou putem descărca baza de date actualizată”, a explicat clujeanul. Clienţii pot alege orice aeroport din lume.

Cum am pilotat singurul simulator de Airbus A 320 din România pe cel mai aglomerat aeroport din lume

Cum am pilotat un Airbus A 320 pe cel mai aglomerat aeroport din lume

„Flight X” se află la parterul unui complex modern de locuinţe din Cluj-Napoca şi nimic nu trădează faptul că într-una dintre cele două camere destinate proiectului poţi să intri într-o cabină identică cu  cea a unui Airbus A 320. Cabina este înconjurată de monitoare astfel încât vezi ceea ce vede şi un pilot de avion pe unul dintre cele 24.000 de aeroporturi din lume recunoscute de sistem.

Am ales să decolăm de pe aeroportul Atlanta Hartsfield-Jackson (ATL), cea mai aglomerată aerogară din lume, care trece în fiecare an de 100 de milioane de pasageri. Numărul mare de butoane, manete şi monitoare de pe bordul aeronavei nu poate decât să-ţi inducă o stare de panică. Îţi mai vine inima la loc când vezi că de fapt la decolare/aterizare şi la zbor foloseşti doar câteva. Cel puţin aşa pare când instructorul e lângă tine şi te lasă să te concentrezi pe comenzile principale, ocupându-se el de chestiuni precum altitudine, viteză, tren de zbor, flapsuri etc etc.

Deplasarea pe pistă se face acţionând două pedale destul de rudimentare cu care alegi direcţia: stânga sau dreapta. Pentru asta, mai ai la dispoziţie şi un volănaş minuscul pentru o „bestie” de aproape 100 de tone.

Cei care se aşteaptă să găsească o manşă în cabina pilotului vor fi dezamăgiţi. În zbor, avionul e acţionat de un joystick cu care poţi vira stânga-dreapta şi jos/sus. După ce ai decolat e important să fii atent, ca la un joc video, să ţii cursorul de pe ecranul din faţa ta pe direcţia care îţi e indicată de cele două linii de orientare: un orizontală şi alta verticală. Dacă deviezi, încep să sune diferite alarme.

Pe parcursul drumului pilotul Marius Petriman, care este şi instructor pe Flight X, îţi explică lucruri interesante precum faptul că prima dată se porneşte motorul din stânga al avionului sau că după ce ai decolat, activezi pilotul automat căruia îi setezi comenzile principale şi dacă nimic neprevăzut nu se întâmplă, preiei comanda cu câteva minute înainte de a ateriza. „Culuoarul de zbor al unui avion este de circa 300 de metri. La altitudini foarte mari direcţia e ţinută de pilotul automat, pentru că e foarte uşor să deviezi şi să te ciocneşti cu un alt avion”, explică specialistul.

Tocmai când vreau să spun „nu e mare brânză să fii pilot de avion, dacă pilotul automat controlează aeronava în cea mai mare parte a timpului”, Petriman îmi atrage atenţia: „Pilotul automat nu este un buton magic care rezolvă toate problemele. El face ceea ce pilotul îi spună să facă”. Bine-înţeles că atunci mergi la simulator nu vei acţiona pilotul automat, pentru că ai pierde toată distracţia. Simulatorul reuşeşte să imite atât de bine situaţia reală din cabina pilotului încât cele 22 de minute în care am pilotat Airbusul A 320 mi-au părut 5 minute. În ciuda peisajului ofertant din faţa ochilor, cu greu am reuşit să arunc o privire „afară” de frică să nu pierd direcţia. La final nu poţi decât să fii bucuros că nu ai dat de gard cu mastodontul. 

Imagine din simulatorul Flight X. FOTO: Remus Florescu

Rezolvarea unei probleme cu care se confruntă aviaţia modernă

Flight X oferă posibilitatea unui amator să încerce senzaţia de a pilota un Airbus 320 (o sesiune de 30 de minute costă 135 de lei), dar şi unor piloţi cu licenţă să se perfecţioneze, învăţând să gestioneze situaţiile de criză (o sesiune de 4 ore costă 1.500 de lei). 

Întrebat despre cele mai frecvente situaţii de criză cu care se confruntă piloţii, Petriman a explicat că tehnologia construirii de avioane a evoluat foarte mult, iar probleme precum defectarea unui motor au devenit foarte rare: „Principala problemă este eroare umană bazată pe faptul că nu se pune suficient accentul pe training din cauza costurilor ridicate ale simulatoarelor”. O şedinţă pe un simulator „full motion”, care imită inclusiv mişcarea aeronavei, variază între 450 şi peste 1.000 de euro.

„Acum industria se rezuma la bani, operatorii încearcă să facă cât mai mute zboruri într-un timp foarte scurt şi pentru asta încurajează piloţii să folosească cât de mult automatizarea şi zborul automat, iar din această cauză piloţii fac prea puţine ore de zbor brut. Din această cauză se pot comite şi erori de pilotaj, iar prin faptul că am adus un simulator la Cluj, noi dorim să şi încurajăm piloţii să se antreneze cât mai mult, deoarece în situaţii de criză sau când cedează un computer, omul este cel care trebuie să preia comanda şi să îndrepte situaţia”, explică pilotul.

Întrebat în ce măsură ar putea soluţii de tipul Flight X să înlocuiască simulatoarele costisitoare, Petriman a arătat: „Având în vedere că au venit la noi piloţi care n-au avut experienţă deloc pe Airbus, au făcut cursurile noastre şi au luat interviurile de angajare la mari companii aeriene, suntem ferm convinşi de faptul că simulatorul este soluţia la acest fel de probleme”. Astfel, toţi cei trei piloţi care s-au antrenat pe Flight X au fost angajaţi de companii mari. Ei au fost puşi să realizeze manevre de bază în simulatoare „full motion”, urmând ca abia după luarea interviului să începe să înveţe cum se pilotează un Airbus A 320. 

Criza de piloţi în Europa

În următorii 20 de ani se vor construi 33.000 de noi aeronave, conform unui studiu Airbus. Asta în condiţiile în care, conform pilotului şi co-fondatorului Flight X, Marius Petriman, în momentul de faţă există o criză de piloţi atât în România cât şi în toată Europa: „Foarte mulţi piloţi au plecat în Orientul Mijlociu, iar piaţa din SUA s-a stabilizat. Asta e o problemă care se va manifesta în următorii 5-10 ani. Companiile se dezvoltă şi cumpără tot mai multe aeronave. Piaţa e în creştere şi e una dintre puţinele industrii pentru care se preconizează o dezvoltare accelerată pe viitor”.

Să ajungi pilot în România nu este uşor deloc: ai nevoie de minimum  2 ani de zile dacă alegi să faci cursurile integrat şi de o investiţie de peste 60.000 de euro.

Pentru a lucra la o companie de linie este nevoie de urmarea unor cursuri de ATPL (Airline Transport Pilot Licence) la o şcoală de zbor precum şi acumularea a 200-250 ore de zbor precum şi restul licenţelor necesare.

Se începe cu un avion cu o singură elice, iar apoi se va trece la un avion bimotor. „Apoi se urmează cursuri care îţi vor permite să pilotezi doar bazându-te pe instrumente, pentru că sunt foarte multe situaţii în care nu vei avea vizibilitatea şi va trebui să te bazezi doar pe instrumente”, arată pilotul. După absolvirea acestor cursuri, piloţii pot să meargă la interviuri la companii aeriene unde vor trebui să-şi obţină licenţa pentru fiecare tip de avion în parte.

„Din păcate nu se mai oferă burse, iar costul pentru a deveni  pilot comercial este între 50.00 şi 60.000 de euro, însă de multe ori e depăşit. Pe lângă aceste sume trebuie să plăteşti cursul de tipe rating, care-ţi dă licenţa pentru a pilota un anumit tip de avion, de exemplu la un Airbus 320 poate ajunge la circa 20-30.000 de euro”, explică Petriman. Dacă iei interviul la o companie mare de linie, aceasta poate să-ţi plătească jumătate din acest curs. 

Imagine din simulatorul Flight X.

Flight X - nivelul următor

În momentul de faţă, piloţii se pot antrena la Flight X pentru a avea succes la interviurile organizate de marile companii de linie. Având în vedere succesul de care s-a bucurat simulatorul printre piloţi, care au susţinut că experienţa este identică cu pilotarea unui Airbus, fondatorii s-au gândit să certifice dispozitivul pentru a putea oferi cursuri pentru profesionişti. Pentru obţinerea acestor certificări este nevoie de o nouă investiţie în software şi de o testare din partea Autorităţii Aeronautice. După efectuarea acestor demersuri, piloţii vor putea obţine aici certificarea MCC, care este necesară pentru a se angaja la anumite companii de linie.

Unele dispozitive, aşa zisele simulatoare „Level D”, sunt atât de precise încât pot înlocui efectiv orele de zbor real pentru piloţi. Suplimentar faţă de Flight X aceste simulatoare au şi un sistem care imită mişcarea avionului.

 „Fiecare pilot este evaluat o dată la 6 luni şi susţine un examen practic pe un simulator Level D. Piloţii care vin la noi se antrenează pentru a obţine rezultate mai bune la acele examene”, susţine Petriman. Astfel de simulatoare sunt foarte puţine, deoarece sunt şi foarte costisitoare, între 5  şi 20 de milioane de euro. Până un astfel de simulator va fi disponibil în România la un cost rezonabil, „Flight X” le oferă posibilitatea piloţilor să-şi încerce abilităţile în orice situaţie de criză, inclusiv o aterizare pe apă ca în celebrul incident petrecut în 2009, în care un pilot a aterizat pe râul Hudson, între New York City şi New Jersey, după ce motoarele au fost afectate de coliziunea cu stol de păsări.

Citeşte şi

VIDEO O maşină de Formula 1 a fost construită la Universitatea Tehnică din Cluj

VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenţie de premiu Nobel, şanse slabe de finanţare