VIDEO „Mascaţii“ au intervenit la un spectacol al Operei din Cluj. Cinci simpatizanţi ai Noii Drepte au făcut circ
0
Cinci extremişti, simpatizanţi ai mişcării Noua Dreaptă, au întrerupt timp de câteva minute, duminică seara, un spectacol al Operei din Cluj. Scandalagiii, aflaţi într-una dintre loji, au început să cânte imnul României, până când trupele de „mascaţi“ i-au scos din sală. Surse din interiorul Poliţiei au declarat pentru „Adevărul“ că existau informaţii privind incidentul, motiv pentru care trupele speciale au fost pregătite pentru a acţiona rapid.
Spectacolul de operă „The Armed Man - Misă pentru pace“, interpretat în această seară de artiştii din Cluj şi de o parte a corului din Cardiff, care a cântat pentru prima dată această operă, a fost întrerupt de un grup de simpatizaţi ai Noii Drepte. S-a întâmplat la 7-8 minute de la începerea operei, considerată cea mai de succes operă modernă în Marea Britanie.
Ce amendă au luat membrii Noua Dreaptă care au deranjat un spectacol de la operă
„Totul a durat un minut sau două. În timp ce muezinul interpreta chemarea la rugăciune a islamicilor, cei de la Noua Dreaptă au început să intoneze imnul României peste muezinul care cânta. Muezinul şi-a terminat partea şi a ieşit de pe scenă. Oamenii din orchestră s-au ridicat în picioare şi s-au uitat ţintă la cei din grup. Apoi pentru câteva secunde s-au stins luminile. Totul a durat 1 minut sau două pentru că mascaţii i-au scos rapid afară pe huligani”, a relatat un martor ocular pentru „Adevărul”. Acesta a mai spus că simpatizanţii Noii Drepte au mai strigat „pe pământ românesc nu se va ridica nicio moschee”.
Un reporter al Ziua de Cluj a înregistrat întregul incident.
„A spus de câteva ori Alah Akbar”
Liderul grupului Cătălin Mărincuş, fost boxer, care este omniprezent la marşurile Noii Drepte, a explicat, în timp ce era scos de mascaţi pe afară din clădirea Operei, motivul pentru care au întrerupt piesa. „A venit de la Bucureşti o misă pentru pace, cu dedicaţie, pentru a spăla creierele clujenilor şi aşa-zisei spume care este aici. O misă în care la un moment dat vine un muezin care ne spune cât este de mare Alah şi ce face Alah în lumea asta, parcă noi nu vedem ce se întâmplă în Europa. Totodată, domnul acesta director a primit această operă cu dedicaţie, repet, pentru a spăla creierele clujenilor şi a-i învăţa ce bun este multiculturalismul, cât de mult ni se potriveşte nouă şi mai ales ce bine ni se potriveşte nouă şi ce binecuvântări ne aduce. A spus de câteva ori Alah Akbar acel muezin, să nu uităm că chiar astăzi a avut loc un atentat în Marseille, unde strigând Alah Akbar un terorist a omorât doi francezi”, a spus Călin Mărincuş, pentru Ziua de Cluj,
Poliţia ştia că se pregăteşte ceva
Surse din Poliţia Cluj au declarat pentru „Adevărul” că a avut informaţii cu privire la incidentul din această seară. Acesta a fost motivul pentru care trupele de mascaţi – DIAS – au intervenit la doar câteva minute după izbucnirea incidentului, scoţându-i din sală pe scandalagii. De asemenea, la spectacol au fost trimişi mai mulţi poliţişti în civil pentru a ţine sub observaţie situaţia.
„Ne-am făcut de râs faţă de artiştii din Anglia”
Surse din interiorul Operei Române din Cluj au declarat pentru „Adevărul” că artiştii au fost avertizaţi că s-ar putea petrece un incident: „Acesta a fost şi motivul pentru care cei din orchestră s-au ridicat în picioare când a început scandalul. Cel mai şocaţi au fost artiştii englezi care au urcat pe scenă alături de cei clujeni. O parte a corului din Cardiff care a cântat pentru prima dată această operă era pe scenă. Au fost şocaţi să vadă ce s-a întâmplat. Ne-am făcut de râs”. Este vorba despre membri corului Côr Caerdydd din Cardiff.
„Noua Dreaptă nu are nicio legătură”
Călin Mărincuş a precizat pentru „Adevărul” că Noua Dreaptă nu are nicio legătură cu indicentul de la Operă. „Eu am organizat totul, am fost vreo 20 de toţi. Eu nu sunt membru al Noii Drepte, eu am carnet de PNL, în afară de doi oameni din Noua Dreaptă, toţi erau fie fără politică fie cu în cu totul altă parte. Noua Dreapta nu are nimic a face, eu am luat bilete pentru băieţii ăia. Mai important este ca în grup am avut şi 3 maghiari care au cântat Deşteaptă-te Române”.
Au întrerupt un manifest pentru pace
„The Armed Man: A Mass for Peace” este un concert vocal-simfonic al cărui text „relevă dureroasele consecinţe ale războiului, tocmai cu scopul de a sublinia beneficiile şi necesitatea păcii”, se arată pe siteul Operei. Spectacolul e situat pe primul loc în topul compoziţiilor clasice din Marea Britanie (UK Classic Top Ten).
Autor al celor mai des-interpretate compoziţii contemporane, compozitorul galez Karl Jenkins (n. 1944) a devenit celebru mai ales în urma succesului impresionant al lucrării sale vocal-simfonice The Armed Man: A Mass for Peace, datând din anul 2000 şi preluată, după premiera sa de la Royal Albert Hall din Londra (15 aprilie 2000) pe întreg mapamondul. I-a fost comandată de către Muzeul Naţional de Arme şi Armuri (Royal Armouries Museum) al Angliei.
„Cele 13 părţi ale Misei aduc, pe lângă segmentele Ordinarium-ului (Kyrie, Sanctus, Agnus Dei, Benedictus) şi alte variate surse literare sau muzicale: prima parte este construită pe baza cântecului L’homme armé (de unde şi titlul lucrării) din secolul XV, atât de des folosit în misele compozitorilor renascentişti; cea de-a doua constă în chemarea musulmană la rugăciune – Adhaan –; partea a patra – Save Me from Bloody Men – are la bază două dintre versetele Psalmilor biblici (Psalmul 56:1 şi Psalmul 59:2) intonate în stil gregorian, iar versurile părţii a şasea – Hymn Before Action – aparţin lui Rudyard Kipling; strălucitorul Charge! este, de fapt, semnalul de luptă care precede partea centrală a misei, a VIII-a, intitulată Angry Flames – o evocare a atacului de la Hiroshima prin intermediul versurilor lui Toge Sankichi, poet care a supravieţuit bombardamentului, însă a murit ulterior de leucemie, în urma expunerii la radiaţii. Descrierea scenelor de război continuă şi în partea a IX-a, intitulată Torches, utilizând, de această dată, versuri ale poemului antic indian Mahàbhàrata, iar după calmul Agnus Dei, pe fondul unor sonorităţi plutitoare, o voce feminină solo rosteşte cuvintele scrise de Guy Wilson, subliniind sentimentele de vinovăţie ale supravieţuitorilor Primului Război Mondial la gândul celor care s-au pierdut. Benedictus readuce speranţă şi mângâiere prin timbrul catifelat al violoncelului solo, pregătind concluzia întregului parcurs vocal-simfonic, enunţat în ultima parte a misei prin afirmaţiile lui Lancelot şi Guinevere – ,,mai bună e pacea decât războiul”, având ca suport pregnanta melodie a cântecului L’homme armé din prima parte. Speranţa într-un viitor mai bun îşi găseşte expresia în promisiunile din ultima carte a Bibliei – Apocalipsa (capitolul 21, versetul 4), conform cărora Dumnezeu ,,va şterge orice lacrimă din ochii lor şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici jale, nici strigăt, nici durere”, se mai arată în descrierea spectacolului.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
