Votul care poate pune capăt crizei care ţine România pe loc. Explicaţiile autorului „Psihologiei poporului român”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România este ţinută pe loc de lupta strânsă între indivizii colectivişti - trăsătură accentuată de trecutul comunist al ţării - şi cei autonomi - care trăiesc în paradigma psihoculturală modernă specifică Uniunii Europene şi NATO. Autorul „Psihologiei poporului român” şi rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David îi îndeamnă pe români să meargă la vot pentru a pune capăt acestei crize.

„Să mergem la vot” - îi îndeamnă Daniel David, rectorul UBB, pe români într-o postare pe blog. Autorul „Psihologiei poporului român”  furnizează un nou argument de a merge la vot: acela de a nu mai menţine criza psihoculturală care ţine România pe loc:.

Redăm în continuare postarea lui David: 

„Împrumutând o metaforă din filosofia ştiinţei, România se află astăzi într-o criză paradigmatică psihoculturală. Altfel spus, există acum în ţară o luptă strânsă între paradigma psihoculturală veche şi paradigma psihoculturală modernă.

Paradigma psihoculturală veche este reprezentată dominant de colectivism (grupul este mai important ca persoana, accentuându-se omogenitatea, în dauna diferenţierilor, şi interesul grupului), concentrarea puterii (puţini conduc mulţi, iar autoritatea este reprezentată de „şefi”), frica de incertidudine şi modelarea comportamentului social mai ales prin pedepse şi vânarea greşelilor.

România modernă este reprezentată de autonomia indivizilor (grupul este constituit pe bază de valori comune ale persoanelor autonome, servind emanciparea acestora şi binele comun), descentralizarea puterii (puterea socială este distribuită în zone care se controlează reciproc şi nimeni nu o poate concentra autoritar, autoritatea fiind mai ales în logică de reprezentare), îmbrăţişarea incertitudinii cu curaj ca oportunitate şi modelarea comportamentului social şi prin recompense.

„Paradigma psihoculturală modernă este mai congruentă cu spaţiul Uniunii Europene şi al NATO, la care am aderat de bunăvoie”

O paradigma psihoculturală nu este bună sau rea în sine, dar devine mai utilă sau mai puţin utilă în funcţie de proiectul de dezvoltare a ţării şi de strategia geopolitică a acesteia. Evident, paradigma psihoculturală modernă este mai congruentă cu spaţiul Uniunii Europene şi al NATO, la care am aderat de bunăvoie. Paradigma psihoculturală colorează toate segmente vieţii sociale, de la grădiniţă, până la parlamentul unei ţări. De aceea este important să ştim ce doreşte acum ţara! Să nu lăsăm această criză psihoculturală să fie menţinută şi/sau influenţată doar de cei puţini care vor merge la vot şi/sau de vocea celor care strigă cel mai tare.

Evident, eu voi vota pentru partidul care s-a angajat şi poate să modernizeze psihocultural România, pentru că vreau să văd ţara un actor important în Uniunea Europeană/NATO, măcar la nivelul teritoriului/populaţiei, şi pentru că astfel putem obţine instituţii puternice congruente cu cele vestice şi bunăstare pentru oameni. Pentru partidul care a făcut din educaţie/cercetare, dacă nu mereu nucleu principal al reformei, prioritate fundamentală. Numai educaţia de calitate poate asigura buni specialişti şi buni cetăţeni pentru ţară şi profesori care să ne educe adecvat noile generaţii. Numai cercetarea, în legătură strânsă cu învăţămăntul superior, poate genera cunoaştere avansată cu potenţial inovativ, care să asigure competitivitate ţării şi bunăstare oamenilor, evitându-se situaţia în care România devine o „colonie ştiinţifică/tehnologică”.

„Mesaj pentru tineri”


 

Pentru mine este clar că paradigma psihoculturală modernă se va impune, întrebarea este când? Eu aş vrea cât mai repede, acum dacă se poate şi dacă se doreşte!

În încheiere le reamintesc tinerilor că încă există politicieni cărora nu le pasă de reacţiile alegătorilor şi monitorizarea făcută de aceştia în perioada dintre alegeri. Aşadar, să nu cadă în capcană, crezând că, chiar dacă nu merg la vot, pot interveni oricând eficient la derapajele politicului pe parcursul mandatelor (ex. prin proteste); sigur că pot, dar nu va fi uşor, iar uneori va fi fără efect major! Hai aşadar să mergem la vot şi să facem şi monitorizarea/intervenţiile pe parcurs!” (intertitlurile aparţin redacţiei)

Vă mai recomandăm

De ce nu le mai pasă românilor de sancţiunile impuse de Guvern în pandemie. Psihologul Daniel David: „Pedeapsa şi-a pierdut rolul!”

Depresia postcomunistă: românii, copleşiţi de schimbare. Daniel David: „După Revoluţie, unii oameni au dezvoltat emoţii negative funcţionale“

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite