Zece lucruri mai puţin cunoscute despre Univers. Încotro se îndreaptă Terra şi ce planetă ne-a salvat de la distrugere

Încă din zorii istoriei, vechile popoare au încercat să găsească explicaţiile unor fenomene care păreau aparent fără răspuns. Indienii, chinezii, sumerienii sau grecii au făcut progrese uimitoare pe calea astronomiei, reuşind să identifice constelaţii şi corpuri cereşti aflate la mii de ani lumină.

Multe secole mai târziu sau chiar milenii, setea de cunoaştere a rămas aceeaşi, însă apariţia observatoarelor astronomice şi dezvoltarea aparatelor optice necesare observării astrelor au contribuit la obţinerea unor răspunsuri. Apoi, omul a inventat nave capabile să iasă în spaţiu, iar misiunile staţiilor spaţiale au relevat o mulţime de informaţii, inaccesibile până atunci. Chiar şi aşa, cele mai multe întrebări au rămas şi astăzi fără răspunsuri.

Potrivit savanţilor, Universul se află în expansiune de 13,7 miliarde de ani, dar abia 5% din totalul materiei şi energiei sunt detectabile în mod direct. Asta înseamnă că cel puţin 95% din Univers rămâne, cel puţin deocamdată, o enigmă, deşi au fost formulate o mulţime de teorii. Universul ar avea peste 100 de miliarde de galaxii, fiecare dintre acestea având la rândul lor alte sute de miliarde de sisteme solare.

Până acum, oamenii au reuşit să cerceteze cel mai bine sistemul solar, iar cele mai multe informaţii obţinute au fost făcute publice. Una dintre curiozităţile remarcate a fost faptul că, spre deosebire de celelalte planete din sistemul solar, Venus (foto jos) se roteşte retrograd, de la est spre vest.

Jupiter, salvatorul Terrei

Savanţii mai susţin că din cei peste 20 de milioane de meteoriţi observaţi care cad zilnic pe planeta noastră, doar câţiva ajung şi pe Pământ, pentru că ceilalţi ard şi se descompun complet în atmosfera Terrei. 

Tot savanţii spun că planeta Neptun, care a fost descoperită în urmă cu aproape 160 de ani, nu a terminat încă de dat un singur ocol în jurul Soarelui în tot acest timp.

Şi tot referitor la sistemul solar în care se află Terra, specialiştii au confirmat faptul că, deşi este alcătuită în cea mai mare parte din gaze, Jupiter este de departe cea mai grea planetă. De altfel, Jupiter (foto, jos) este mai grea decât toate celelalte planete din sistemul nostru solar la un loc.

De altfel, Pământul îi datorează foarte multe acestei planete. Dacă nu ar exista Jupiter, planeta noastră ar fi un adevărat poligon pentru diverse corpuri cereşti. Datorită masei şi mărimii sale, Jupiter are o forţă de atracţie imensă şi atrage miliarde de meteoriţi care altfel ar bombarda planetele mai mici. 

Ne îndrepătm spre Andromeda

Pământul se roteşte în jurul propriei axe, în jurul Soarelui, iar alături de acest corp ceresc se roteşte în jurul centrului galaxiei. Mai departe, Pământul, împreună cu toată galaxia, se îndreaptă spre galaxia Andromeda.

Potrivit calculelor făcute, peste câteva milioane de ani, Calea Lactee şi galaxia Andromeda (foto jos) se vor ciocni. Totuşi, ţinând cont de faptul că spaţiul dintre stele este absolut uriaş, probabilitatea ca acestea să se lovească între ele este mică. În schimb, foarte multe stele ar urma să fie proiectate în spaţiul intergalactic, în timp ce altele ar continua să orbiteze în jurul galaxiei proapăt formate. 

Şi tot referitor la galaxia Andromeda, aceasta este cea mai îndepărtată galaxie vizibilă cu ochiul liber.

Deşi numărul stelelor este în continuare necunoscut, iar în fiecare zi sunt descoperite noi astfel de astre, vederea obişnuită a omului nu poate să observe, fără aparate speciale, mai mult de aproximativ 3.000 dintre acestea. Iar dacă cineva îşi propune această experienţă, trebuie să-şi aleagă o noapte senină şi să se deplaseze departe de orice localitate şi de orice alte surse de lumină.