În arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se află documente care se referă la măsurile care se luau de către conducerea de partid şi de stat pentru ca sportivii români să obţină cât mai multe medalii la Jocurile Olimpice.
Un astfel de program se referă la pregătirea sportivilor Clubului Dinamo Bucureşti în vederea participării la JO din 1980. Asociaţiile Dinamo şi Clubul Dinamo Bucureşti erau obligate la dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport pentru obţinerea unor rezultate „care să ridice pe culmi tot mai înalte gloria şi prestigiul sportului românesc“, se arată în actul oficial.
Obiectivele ţinteau foarte sus: selecţionarea în delegaţia olimpică a unui număr de 65 – 80 sportivi care urmau să participe la 12 – 14 ramuri sportive şi 50 – 55 probe sportive şi obţinerea unui număr de 10 – 15 medalii, dintre care cel puţin două de aur şi 70 – 80 de puncte.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, sportivilor li se asigurau şi condiţiile necesare. Pentru disciplina sportivă tir, la Băneasa ce cerea înfiinţarea a două centre de iniţiere şi pregătire a minimum 15 militari în termen, selecţionaţi de Comandamentul Trupelor de Securitate şi Comandamentul Pompierilor din rândurile celor mai buni trăgători depistaţi, constituirea în cadrul Şcolii generale 24 a unor clase cu profil sportiv pentru pregătirea talentelor din rândurile cărora să fie selecţionaţi viitorii sportivi de performanţă.
Mai mult decât atât, se propunea construirea în parcul Dinamo a unui bazin olimpic acoperit unde să se pregătească sportivii, în valoare de 6.000 de lei, acoperirea pistei de atletism şi a sectoarelor de sărituri, a terenului de handbal, în valoare de 2.500 de lei, reperaţii la velodrom care costau 350 de lei.
La JO din 1980, delegaţia României a fost cea mai numeroasă din istoria olimpismului românesc, de 239 de sportivi. Ţara noastră a obţinut poziţia 7 în clasamentul pe medalii, cu 25 de medalii din care şase de aur.
Planul a fost realizat. Medalie de aur au luat Toma Simionov şi Ivan Patzaichin (Dinamo) la canoe, Nadia Comăneci la gimnastică – 2 medalii, Sanda Toma la canotaj, Corneliu Ion la tir şi Ştefan Rusu la lupte greco-romane (Dinamo).
Uniunea Sovietică a fost prima ţară socialistă din Europa de Est care a organizat Jocurile Olimpice.
Statele Unite ale Americii a boicotat Jocurile, ca forma de protest la invazia Afganistanului de către Armata Sovietică, în decembrie 1979. Decizia a fost urmata de 65 de state. Unele ţări au susţinut boicotul, dar au permis sportivilor să decidă singuri dacă participă sau nu.
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
3 Comentarii
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
Au fost vremuri grele cind sportivii cistigau medalii la toate competitiile internationale, cind natalitatea crestea, cind se construia economia etc. Acum este mai bine, adica invers decit atunci.
Asa a fost, era necesar ca sportivii sa demonstreze superioritatea sistemului socialo-comunist pentru a aservi populatia...
până la revoluție, prin folosirea termenului de "dinamo", cui se făcea propagandă ? după revoluție, prin folosirea numelui de "dinamo", cui se face propagandă ? ce semnifică acest nume ? semnificația numelui "dinamo" din moscova este diferită de semnificația numelui "dinamo" din bucurești ?