ANALIZĂ Şcoală cu pumnul în gură. „Învăţământul românesc este încă guvernat de educaţia prin frică, iar frica apare la toate nivelurile“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO CALIN GAVRILAS
FOTO CALIN GAVRILAS

În timp ce elevi români care studiază în Anglia înregistrează succese răsunătoare, ţinând speech-uri în parlamentul britanic (pentru că fac ore speciale de discurs, oratorie, dezbateri), elevii care studiază în ţară simt că şcoala le pune pumnul în gură.

Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC) a realizat, pentru al doilea an consecutiv, studiul intitulat „Barometrul respectării drepturilor elevilor” la nivelul judeţului, o cercetare care prezintă modul în care Statutul elevilor este respectat în liceele din Constanţa.

La întrebarea „Consideri că mediul tău şcolar este unul care sprijină libertatea de exprimare?”, 58, 2% dintre elevii respondenţi au spus că şcoala nu sprijină libertatea de exprimare, procent în creştere faţă de anul trecut (51%). Statutul elevului prevede „dreptul de a învăţa într-un mediu care sprijină libertatea de expresie fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi participanţi.”

Studiul este bazat pe un eşantion reprezentativ de 457 de elevi respondenţi, din 40 de unităţi de învăţământ liceal din judeţul Constanţa, cu o marjă de eroare de 4,44% la un nivel de încredere de 95%.

Educaţia prin frică

Alexandru Manda, expert la Societatea Academică Română spune că studiul AEC „este un semnal de alarmă care ne arată că învăţământul românesc, din păcate, merge din rău în mai rău şi încrederea beneficiarilor în acesta scade de la an la an. Elevii aşa sunt învăţaţi în şcoală: în loc să sesizeze abuzurile pe care le întâlnesc, aleg să pună capul la cutie şi să meargă pe principiul <<capul plecat, sabia nu-l taie>>”.

Rezultatul studiului nu este unul surprinzător, dar este cel puţin îngrijorător, spune profesoara Cristina Tunegaru (foto dreapta). Ea afirmă că „învăţământul românesc este încă guvernat de educaţia prin frică, iar frica apare la toate nivelurile, de la elevi şi profesori până la inspectorate şi minister. E modul de a funcţiona al întregului sistem. Educarea prin frică este o formă a unei atitudini dictatoriale care nu lasă loc opiniilor personale. În şcolile din România găsim rareori o atmosferă democratică”.

Profesorul consideră că vocile copiilor nu sunt întotdeauna ascultate, iar educaţia se face prin coerciţie, prin supunere oarbă, după principiul „adulţii ştiu întotdeauna ce e mai bine pentru copii”. Iar motivul din spatele acestor practici este evident: „uneori profesorii noştri nu sunt pregătiţi pentru provocarea de a-i asculta pe copii, de a face ordine lăsând dezordinea să se manifeste. E mult mai uşor, mai comod pentru un profesor, să-şi impună punctul de vedere, să aibă o atitudine dictatorială de stăpân absolut în clasă, fără să lase loc de discuţii şi negociere. E mult mai uşor să scrii lecţia pe tablă sau să dictezi, decât să moderezi discuţii între elevi, să le asculţi dorinţele şi să ţii cont de ele în următoarele ore de curs. În cancelariile din România, profesorul bun e cel care reuşeşte 'să se impună'”, spune Cristina Tunegaru.

Cauze: factori multipli

De vină pentru această situaţie ar fi mai mulţi factori. Conform expertului Societăţii Academice Române, Alexandru Manda (foto dreapta), sistemul educaţional este creat de aşa natură să inhibe elevul. Pe de altă parte sunt şi directorii şi profesorii care, la rândul lor, prin natura activităţii aleg să pună pumnul în gură beneficiarilor.

Realizatorii studiului, arată că libertatea de exprimare pleacă de la faptul că elevii şi profesorii în sistemul educaţional ar trebui să fie parteneri egali, nu să fie unul superior, iar altul inferior. „Doar că profesorii se consideră în cele mai multe cazuri superior colectivului clasei, nu consideră elevul un partener de dialog şi nu-i ascultă acestuia părerea. Când elevul vrea să spună ceva i se spune să nu vorbească neîntrebat. Cum putem vorbi despre un învăţământ centrat pe elev dacă acesta nu are voie să vorbească”, se întreabă Mihai Tănase, elev în clasa a X-a şi preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

Elevul arată că vinovaţi pentru această situaţie sunt mai mulţi factori, plecând de la sistem şi ajungând la unii profesori care nu încurajează la ore libertatea de exprimare. „Eu am profesori care ne consultă tot timpul. Dar încă sunt mulţi dintre ei care înrăutăţesc situaţia”, conchide Mihai Tănase.

Soluţie: renunţarea la un sistem comunist

Marian Staş (foto dreapta), expert în educaţie, apreciază seriozitatea, profesionalismul şi perseverenta echipei AEC în a-şi face auzită vocea cât mai riguros şi articulat cu putinţă. Totodată, profesorul prezintă şi câteva soluţii la problema lipsei de liberă exprimare din şcoli.

În primul rând, elevii ar trebui să-şi îndeplinească şi ei corect obligaţiile faţă de sistem (să înveţe, să nu chiulească, să nu copieze sau să nu fie gratuit nepoliticoşi), apoi „aranjamentul curricular depăşit, comunist, toxic, contraproductiv, care otrăveşte tot contextul relaţional profesori-elevi-părinţi, făcându-l irespirabil ar trebui modernizat. Dacă elevii şi profesorii ar interacţiona într-un model curricular de secol XXI, centrat pe nevoile şi interesele lor reale, şi nu comunist-sindicalist ca acum, 80% din temele raportului ar cădea natural, lovite de nulitate”, spune Marian Staş.

Un aspect pozitiv în acest studiu îl sesizează şi Cristina Tunegaru: elevii încep să devină conştienţi de dreptul lor de a se exprima, de a fi implicaţi în propria educaţie. De aici până la o reală schimbare nu mai e decât un pas. „Copiii noştri încep să aibă o voce în învăţământul românesc, nu mai sunt <<educabilii>>, agenţi pasivi care primesc educaţie, ci devin activi. Educaţie de calitate nu se poate face cu forţa, ci numai printr-o colaborare cu copiii şi părinţii”, afirmă profesoara.   

Cea mai importantă şi primordială soluţie este acceptarea că avem această problemă şi renunţarea din partea autorităţilor de a mai băga gunoiul sub preş, arată şi Alexandru Manda. Alte soluţii prezentate de expertul Societăţii Academice Române constau în formarea continuă a profesorilor şi o arie curriculară făcută în funcţie de nevoile elevilor.

Cristina Tunegaru - FOTO Eduard Enea
Alexandru Manda - FOTO Eduard Enea
Marian Staş FOTO Sever Gheorghe

Pe aceeaşi temă:

Învăţământul românesc, axat pe nevoile profesorilor, nu ale elevilor. „E mai important ca profesorul să aibă o normă decât ca elevul să-şi dezvolte calităţile“

Fenomenul liceelor cu promovabilitate zero la Bac: „Unii lucrează ture de noapte la benzinării, pentru că nu au cum să se întreţină“

VIDEO Două educatoare condamnate la închisoare cu suspendare pentru abuzarea copiilor lucrează nederanjate la grădiniţe de stat din România



 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite