Apel pentru un „Nürnberg“ al comunismului: iniţiativa internaţională de a condamna irevocabil comunismul, aşa cum s-a întâmplat cu nazismul
0Condamnarea comunismului este o iniţiativă internaţională promovată de către Renato Cristin (Universitatea din Trieste, Italia), care susţine ideea fostului disident Vladimir Bukovski, recent plecat dintre noi, de a condamna irevocabil comunismul din punct de vedere istoric şi moral, aşa cum s-a întâmplat cu nazismul.
Joi, 7 noiembrie, Apelul pentru un Nürnberg al comunismului (documentul Bukovski-Cristin) a fost prezentat pentru dezbatere în Senatul Republicii Italiene de către Prof. Renato Cristin, Prof. Roberto de Mattei, Dr. Dario Fertilio, senatorul Adolfo Urso, senatorul Lucio Malan şi Vito Comencini.
Cea de-a 30-a aniversare a căderii Zidului Berlinului ni se prezintă astăzi ca o valoroasă oportunitate. Nu trebuie să venim doar cu contribuţia realmente necesară la memoria istorică, ci totodată trebuie să dezvoltăm şi să susţinem o cultură anti-totalitară, amplă, vastă şi orientată către viitor.
Procesele de la Nürnberg, care au avut loc din 1945 până în 1946, au judecat şi condamnat crimele naţional-socialismului şi liderii săi, stabilind definitiv din punct de vedere judiciar, moral şi politic opinia faţă de acea manifestare a totalitarismului. Procesele au demonstrat lumii că nazismul a fost malefic şi distructiv faţă de oamenii săi, dar şi că nu va mai fi vreodată acceptat nicăieri în lume. Comunismul, care pretutindeni a cauzat mai multe morţi şi mai multă suferinţă decât nazismul pentru o mult mai lungă perioadă de timp, nu a fost chemat niciodată să dea socoteală în faţa unei instanţe internaţionale precum cea de la Nürnberg.
Începând cu 1917, dictaturile comuniste sau socialiste au cauzat mai mult de 100 de milioane de decese în întreaga lume. Nu doar că sunt responsabili de răspândirea suprimării libertăţii individuale şi incitarea clasei opozante, ci şi pentru genocidul şi crimele în masă, deloc evitate în cadrul regimului comunist. După cum bine ştim cu toţii, genocidul şi masacrul sunt universal recunoscute ca fiind crime împotriva umanităţii.
Astăzi, în urma rezultatelor catastrofale ale aşa-zisului “socialism real”, toate celelalte dictaturi care şi-au avut rădăcinile în ideologia comunistă (în prezent în ţări precum Venezuela sau Cuba ), atât evenimentele istorice cât şi cele recente solicită o judecată finală similară – nu doar un verdict la adresa acţiunilor individuale, dar şi o judecare morală a inevitabilelor rezultate ale acestei ideologii. Crimele comunismului împotriva umanităţii trebuie făcute cunoscute şi pedepsite pretutindeni.
Comunismul nu a dispărut odată cu căderea Zidului Berlinului. Ideologia este încă prezentă în lume, în cadrul unor state şi partide care sunt declarat comuniste, dar şi în opinia politică si culturală care minimalizează şi încearcă sa şteargă crimele acestuia, sugerând ca ar fi fost o decizie corectă care doar a coincis cu dezvoltarea acestui regim brutal după un altul, de-a lungul deceniilor şi continentelor.
Ca ripostă împotriva acestor influenţe cu tentă justificativă, stăruim asupra creării unor Procese de la Nürnberg pentru comunism, un proces mondial care să cerceteze amănunţit adevăratele crime ale acestei ideologii, să atribuie politic şi instituţional responsabilitatea lor, să pedepsească degenerarea morală şi să demonstreze tuturor cruzimea intrinsecă şi incompatibilitatea cu societatea liberă.
Suntem foarte conştienţi cu toţii că un astfel de proiect va întâmpina dificultăţi practice şi limitări legislative. Chiar şi aşa, credem că astfel de piedici nu vor putea sta în calea unui proces politico-istoric, etic şi cultural, pe care noi îl vedem ca pe o datorie faţă de umanitate insuflată asupra noastră de către conştiinţa istorică.
In numele milioanelor de oameni care au fost exterminaţi, şi pentru a proteja viitoarele generaţii de o eventuală repetare, Procesele de la Nürnberg pentru comunism trebuie demarate cât mai curând posibil.
Apelul se bucură de o largă susţinere internaţională. Între cei 200 de semnatari senumără: Antonio Tajani (fost preşedinte şi membru actual al Parlamentului European, Italia), Prof. Stéphane Courtois (istoric, autor al Cărţii Negre a Comunismului, Franţa), Robert R. Reilly (director al Institutului Westminster, fost director al Vocii Americii, fost membru al Biroului Secretariatului de Apărare, SUA), Mart Laar (fost prim-ministru şi preşedinte al Colegiului de supraveghere al Băncii Estoniei), Erhard Busek ( fost vice-cancelar al Republicii Austria, Austria), Vladimir Kara-Murza (Preşedinte, Fundaţia pentru Libertate „Boris Nemtsov”, Russia).
În România, Apelul a fost semnat de Ana Blandiana, preşedintele Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Florian Mihalcea, preşeditenle Societăţii Timişoara, Rodica Coposu, preşedinte şi Ion Andrei Gherasim, preşedinte executiv, Fundaţia Corneliu Coposu.
Apelul a fost lansat public în România luni, 11 noiembrie, în cadrul Galei Corneliu Coposu. Apelul este susţinut şi de Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene, organizaţie internaţională la care sunt afiliate 62 de instituţii şi organizaţii – printre care şi Memorialul Sighet – din 19 ţări, active în domeniul cercetării, documentării şi educaţiei privind regimurile totalitare din Europa secolului XX care a iniţiat încă din 2014 proiectul Justiţia 2.0 – Justiţie Internaţională pentru Imprescriptibilitatea Crimelor Comunismului, al cărui scop este să sensibilizeze opinia internaţională în privinţa problemei nepedepsirii internaţionale a crimelor comunismului şi să contribuie la găsirea unor mijloace de a face dreptate la nivel mondial peste aceste crime etc.
Vă mai recomandăm:
EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini
Se încarcă comentariile...
