Atentate teroriste dejucate în România comunistă. Cum au fost salvaţi studenţii din Complexul Grozăveşti cu preţul morţii a doi ofiţeri USLA
0În perioada comunistă, România s-a confruntat cu ameninţarea teroristă, serviciile specializate reuşind să contracareze majoritatea atentatelor.
Serviciul Român de Informaţii a făcut o trecere în revistă a celor mai mari atentate teroriste cu care s-a confruntat ţara noastră în publicaţia „40 de ani de antiterorism în România“.
La începutul anilor '70, membri ai organizaţiei Septembrie Negru au încercat în repetate rânduri să introducă în ţara noastră cantităţi considerabile de armament, care urma să fie utilizat în executarea de atentate împotriva unor ţinte israeliene din România (ocuparea Ambasadei Israelului de la Bucureşti, asasinarea ambasadorului), precum şi împotriva unor obiective similare din alte state europene. ARTA (grup operativ aflat în subordinea Direcţiei a III-a Contraspionaj din cadrul Departamentului Securităţii Statului) şi trupele de securitate au reuşit să contracareze planurile teroriste care, dacă ar fi fost puse în aplicare, ar fi putut afecta atât securitatea României, cât şi a altor ţări de pe continent. Într-o serie de operaţiuni coordonate de ARTA au fost reţinute şi confiscate pistoale, inclusiv automate, muniţia aferentă şi grenade defensive.
„Şoimii“ de la TAROM
Ameninţările tot mai dese la adresa aviaţiei civile din Europa, inclusiv România, au impus adoptarea de măsuri şi în ceea ce priveşte securitatea aviatică. Principalul obiectiv consta în prevenirea atentatelor la bordul aeronavelor româneşti şi a deturnării acestora. În 1970 s-a decis înfiinţarea unui grup operativ ai cărui membri să asigure securitatea la bordul aeronavelor TAROM. În 1972, în România au apărut „Şoimii”, care era formată din cadre responsabile cu siguranţa aeronavelor. În 1974, pentru a se asigura o unificare a activităţii antiteroriste, „Şoimii” au fost incluşi în UM 0625.
La 24 august 1975, doi membri ai organizaţiei teroriste germane Baader-Meinhof au intrat în ţara noastră. Înainte ca aceştia să ajungă în România, ofiţerii UM 0625 au aflat că teroriştii intenţionează să execute un atac şi dispun de armamentul necesar pentru a-şi pune planurile în aplicare. În baza informaţiilor furnizate de ofiţerii antiterorişti, organele competente au realizat o percheziţie asupra autoturismului celor doi terorişti. În maşina pe care o conduceau au fost găsite documente false, arme, grenade, explozivi plastici şi alte materiale periculoase. Cei doi urmau să se întâlnească cu un palestinian care făcea parte din conducerea organizaţiei Septembrie Negru, pentru a preda armamentul şi a organiza un atac terorist. Armamentul a fost confiscat, iar cetăţenii germani au fost scoşi din ţară şi declaraţi persoane indezirabile pentru România.
Atentat la ambasadă
La 19 noiembrie 1977, Ambasada Egiptului de la Bucureşti a fost ocupată prin forţă de un grup format din aproximativ 100 de studenţi irakieni, situaţia necesitând intervenţia Detaşamentului Special de Intervenţie Antiteroristă. Incidentul a debutat în momentul în care şoferul unui autobuz a fost forţat de către studenţii irakieni aflaţi în autovehicul să oprească în faţa clădirii ambasadei, aflată la intersecţia dintre bulevardul Dacia şi strada Polonă. Câţiva irakieni au coborât din autobuz, restul alăturându-li-se pe jos. În decurs de câteva secunde, aceştia au escaladat gardul dinspre bulevard şi au pătruns cu forţa în interior.
Alertat imediat, detaşamentul de luptători antiterorişti a sosit cu două echipaje la locul evenimentului şi în doar câteva minute a reţinut mare parte din studenţii irakieni, punând capăt atacului. Intervenţia nu s-a soldat cu victime, acţiunea antiteroristă derulându-se fără să se tragă nici un foc de armă. În urma acţiunii, UM 0625 a primit mulţumiri oficiale din partea statului egiptean.
Cum a apărut USLA
La 15 decembrie 1977, a fost creată Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (USLA). Principalele atribuţii ale USLA au constat în asigurarea securităţii aeronavelor şi a pasagerilor acestora, controlul antiterorist şi antideturnare la aeroporturile Otopeni şi Băneasa, culegerea de informaţii pentru prevenirea şi combaterea acţiunilor teroriste, intervenţia pentru lichidarea acţiunilor teroriste, paza şi apărarea anumitor ambasade, reprezentanţe străine şi domicilii ale membrilor corpului diplomatic acreditat în România şi asigurarea pazei şi securităţii familiei prezidenţiale. Numărul maxim de cadre la care a ajuns USLA de-a lungul istoriei sale a fost de aproximativ 800 de ofiţeri şi subofiţeri.
Turişti libanezi cu bombe la purtător
În anul 1983, efectivele USLA s-au găsit în faţa unei situaţii fără precedent. Autorităţile române au identificat doi cetăţeni libanezi care au intrat în România cu acte de călătorie false (paşapoartele erau turceşti, iar vizele erau obţinute în scop turistic). În urma demersurilor informative derulate de USLA, a fost rapid stabilită apartenenţa acestora la o organizaţie teroristă arabă şi scopul real al vizitei celor doi: indivizii intenţionau să se îmbarce într-o aeronavă cu ruta Bucureşti / România - Damasc / Siria, să amplaseze bombe incendiare la bordul avionului şi, după aterizarea în Damasc, să le declanşeze cu ajutorul unei telecomenzi. Cei doi terorişti au fost reţinuţi, declaraţi indezirabili pentru România şi expulzaţi.
De-a lungul timpului au existat numeroase situaţii în care teroriştii au încercat să acţioneze împotriva unor personalităţi în timpul şederii acestora în România (1972 - Golda Meir, premierul Israelului; 1978 - Anwar El-Sadat, preşedintele Egiptului; 1991 - Julio Francis Ribeiro, ambasadorul indian la Bucureşti).
Asasinarea viceconsulului Ambasadei Iordaniei la Bucureşti
Asasinarea, la 4 decembrie 1984, a viceconsulului Ambasadei Iordaniei la Bucureşti, Azmi Al-Mufti, a reprezentat singura situaţie în istoria antiteroristă naţională în care structurile specializate nu au surprins ameninţarea înainte de a se materializa. Viceconsulul Ambasadei Iordaniei la Bucureşti a fost împuşcat mortal de Ahmad Mohammed Ali Al-Hersh, un iordanian de origine palestiniană aflat la studii în România, la ordinele organizaţiei teroriste palestiniene Abu Nidal, ce dorea să dea un avertisment statelor pe care le considera ostile poporului palestinian. În 1985, atacatorul a fost condamnat la 20 de ani de închisoare.
Ofiţeri USLA morţi în misiune
În istoria sa, USLA s-a confruntat şi cu momente tragice. Un astfel de episod a avut loc la 26 mai 1985 când, USLA a aflat că două dispozitive explozive improvizate au fost amplasate sub două maşini parcate în faţa căminelor studenţeşti din complexul studenţesc Grozăveşti. Atentatul a fost pus la cale de patru adepţi ai Fraţilor Musulmani şi viza studenţi sirieni din România, consideraţi duşmani ai organizaţiei. Forţele USLA au intervenit rapid pentru a gestiona situaţia şi a evita rănirea studenţilor. Primul pas a constat în devierea circulaţiei şi evacuarea căminelor şi a imobilelor din apropiere.
În timp ce ofiţerii USLA studiau una dintre bombe, au observat că aceasta avea incorporate două siguranţe de dezamorsare. Chiar dacă nu dispuneau de suportul tehnic necesar, un superior din Departamentul Securităţii Statului le-a ordonat să neutralizeze dispozitivul. Din păcate, demersul a avut urmări tragice, soldându-se cu moartea celor doi ofiţeri USLA: locotenent colonel Donner P. Alecsandru (50 de ani) şi căpitan Vidrean I. Ion (33 ani). Ulterior, prin utilizarea de tehnică specializată, cel de-al doilea dispozitiv a fost dezamorsat, fără a se mai înregistra victime.
Componente de pistoale în sticle
La 23 decembrie 1986, în timpul unui control vamal cu raze X realizat asupra bagajelor de mână a trei cetăţeni libanezi ce se aflau în tranzit spre Orientul Mijlociu, ofiţerii USLA au descoperit în interiorul unor sticle de băutură componentele a trei pistoale de calibrul 6,35 mm şi 34 de cartuşe. Din cercetările efectuate ulterior, de o echipă operativă condusă de locotenent colonel Gheorghe Trosca, s-a constatat că libanezii se aflau în legătură cu alţi terorişti care, la trei zile după incidentul de pe Otopeni, au atacat un avion din Orientul Mijlociu. Neavând cum să beneficieze de armamentul pe care îl transportau libanezii reţinuţi în România, ceilalţi au detonat grenade lipite de corp, murind odată cu pasagerii.
Începând cu 26 decembrie 1989, USLA este trecută în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, iar la 30 decembrie acelaşi an, Consiliului Frontului Salvării Naţionale desfiinţează Departamentul Securităţii Statului.
Totodată, a fost desfiinţat departamentul „Şoimii”, iar mijloacele tehnice şi echipamentele folosite în misiuni aeroportuare şi aviatice au trecut în dotarea aeroporturilor.
Vă mai recomandăm:
EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini
Se încarcă comentariile...
