Berceni, primul cartier din România cu muzeu propriu. Fondatorul: „Am recreat casa copilăriei“ FOTO
0
Bucureşteanul Eduard Péter (36 ani) a creat o comunitate online dedicată cartierului său Berceni, iar obiectele colecţionate de el, care amintesc de copilăria petrecută în comunism, au fost expuse într-un apartament vechi amenajat ca muzeu.
„Pentru unii, Berceni este doar un cartier. Pentru mine este o dragoste“, spune Eduard Péter (36 ani), un bucureştean născut-crescut-trăit în Berceni. Cu toată familia plecată în străinătate, Eduard are o firmă de construcţii în Londra şi tot ce câştigă acolo investeşte aici, în muzeul din Berceni.
Staţia Străduinţei, la parter
Muzeul Berceni a fost amenajat într-un apartament de bloc comunist din Sectorul 4 Bucureşti. Este situat la parterul blocului A18, lângă staţia RATB Străduinţei de pe Bulevardul Alexandru Obregia nr. 27.
Este mobilat, decorat şi utilat ca în anii comunismului, cu obiecte care se găseau în casele românilor, pe stradă, în magazine.
GALERIE FOTO DIN MUZEUL BERCENIULUI
De pe fereastra de la dormitor se vede librăria de cartier, iar de pe fereastra de la sufragerie se vede fosta cofetărie „Daniela“, care între timp a devenit restaurant.
Blocul este lipit de blocul unde a funcţionat Cinematograful Cultural, în locul căruia este deschis acum un market Carrefour. „Pentru mine a fost locul perfect!“, mărturiseşte Eduard, care locuieşte într-un bloc învecinat.
Capsula timpului din Berceni
Dacă afară lucrurile s-au schimbat, în interiorul apartamentului nr. 2 de la A18, Eduard a creat o capsulă a timpului în care vizitatorii se regăsesc copii, iar copiii de acum pot cunoaşte mediul în care trăiau părinţii şi bunicii lor înainte de 1989.
GALERIE FOTO CU BERCENIUL VECHI
Se găsesc aici: televizorul alb-negru cu lămpi, mileul şi peştele de cristal, mobila închisă la culoare împodobită cu blazoane sculptate, covorul persan, carpete, reşoul electric, sifoanele verzi, fructiera din cristal cu fructe din plastic, telefon cu disc, Pegasul, telefon public cu fise, lampă de gaz, tranzistor, căluţul-balansoar din lemn, păpuşile-bebeluş, păpuşile Arădeanca, celebrul Ştrengar, rachete de tenis vechi făcute la Reghin, sticle de lapte, sticle de ulei cu conţinut original, landou din lemn confecţionat la Mediaş în anii ’50, jocuri, uniforme de şcoală (şoimii patriei, pionieri, primară, gimnaziu, liceu), abac, numărătoare, bomboane „Cip“, Pepsi, Ci-co, Brifcor, iepuraşul de plastic plin cu bombonele colorate, tabletele de glucoză, tenişi, şosoni, corzile de sărit, bile de păr şi câte şi mai câte - toate fabricate în România, la fostele glorii ale industriei comuniste: Guban, Miraj, Farmec, Electromureş etc.
Sursa Eduard Peter
Piesă de rezistenţă este o maşinuţă Moskvich cu pedale, de jucărie – piesă rară care a costat nu mai puţin de 750 euro. Telefonul public a costat 1.500 lei, iar Eduard a aşteptat 3 ani pentru a intra în posesia lui; i-a convins pe proprietari să i-l vândă doar prin pasiunea lui nebună pentru obiectele copilăriei. „Am făcut eforturi foarte mari pentru acest muzeu. Ca să cauţi toate lucrurile de odinioară, într-o stare cât mai bună pentru a fi expuse, ca să oferi preţul cerut, să le depozitezi apoi în condiţii optime, să le îngrijeşti pentru a fi văzute şi de alţii – e o muncă titanică pe care o fac pentru Berceni“, arată Eduard.
„Hai să te umpli de bani!“
Când a testat terenul pentru deschiderea acestui muzeu, a fost sfătuit să aleagă Centrul vechi al Bucureştiului. S-ar fi umplut de bani – i-au spus ceilalţi, dar el a simţit că nu acolo este locul unui muzeu al Berceniului. „Eu fac ce fac pentru comunitate, nu să mă îmbogăţesc. Au fost tatonări şi <binevoitori> care-mi apreciau iniţiativa, dar cum toate au un preţ, nu am vrut să las pe nimeni să exploateze acest proiect în scop electoral. Am vrut să creez un colţ de rai pentru bercenari - şi nu numai pentru ei. Nu cheltuiesc nimic pentru mine, fac totul pentru Berceniul meu“, afirmă Eduard Péter.
Întoarcere în copilărie
Când trece pragul muzeului, lumea rămâne uimită. Mulţi întreabă dacă exponatele-s de vânzare, dar sfârşesc prin a aduce ei înşişi obiecte demne de a întregi patrimoniul Muzeului Berceni. Unii, mai cunoscători, îl asemănă cu Muzeul Germaniei Democrate. „Am recreat atmosfera acelui cămin, pe care-l ştim cu toţii. Am pus nişte odorizante cu miros de gumă turbo şi în contrast cu muzica în surdină... Atmosfera te întoarce în copilărie“, arată Eduard.
Iată câteva dintre impresiile lăsate de cei care au trecut pragul apartamentului-muzeu din Berceni:
„Am vizitat de curând muzeul. Mi-a trecut prin faţa ochilor toată copilăria. A fost o ocazie bună să vadă şi copiii atâtea lucruri despre care doar auziseră. Telefonul public i-a impresionat cel mai mult. Merită vizitat. Nu este cu taxă, dar faceţi o donaţie, omul a investit o avere în acest muzeu, sunt convinsă. Felicitări pentru idee şi munca depusă!“ – Mihaela Rusu
„Muzeul Berceni îmi aduce aminte de copilărie, de perioada adolescenţei! Aici se regăsesc amintiri, o perioadă ce ne-a fost dragă nouă, generaţiei cu cheia la gât, şi nu numai!“ - Daniel-Mihai Pocovnicu
„Muzeul e într-un apartament de la parterul unui bloc din perioada comunistă: e o ocazie minunată de a povesti şi arăta copiilor ce însemna viaţă în cartier în acea perioadă. Cu ce ne jucăm, ce citeam, de ce mobilă bunicii era aceeaşi cu a vecinilor, ce e producţia de serie... E o bucată fenomenală de istorie proprie până la urmă şi felicitări lui Eduard şi echipei pentru grija cu care au adunat, conservat şi curatoriat, tot“ - Ştefan Hillerin
„Am o comoară“
Ca să ajungă aici, Eduard Péter a pornit întâi să coaguleze comunitatea virtuală „Berceni, cartierul copilăriei noastre“ care a atins pe Facebook peste 105.000 membri.
Eduard Peter, în sufrageria-muzeu din Berceni Sursa E.P.
„Este cea mai mare comunitate online a unui cartier şi aşa s-a născut ideea singurului muzeu din România dedicat unui cartier – Berceniul. Totul a început prin anul 2016, pe când mi-am propus să creez pentru oameni un loc unde să se poată reîntâlni cu copilăria, cu lucrurile din copilărie, dar şi cu casa copilăriei. Mi-a luat 4 ani să strâng această colecţie pe care unii oameni o numesc <comoară>. Mi-a fost foarte greu să găsesc aceste obiecte. Foarte! De la site-urile de specialitate, până la grupurile de Facebook, pe toate le-am cutreierat, pentru ca acest muzeu să devină realitate“, se mândreşte Eduard din Berceni.
Urmează Cafeneaua Berceni
Totul a fost realizat din resurse proprii, astfel că greutăţile l-au făcut pe Eduard Péter la un moment dat, prin 2017, să nu mai investească în muzeu. Perioada de cumpănă a trecut, însă, iar Eduard a revenit în forţă cu planul său de valorificare a Berceniului. „Acum pot spune că mi-am îndeplinit visul, să creez ceva pentru acest minunat cartier unde m-am născut, am crescut şi încă trăiesc. Planuri de viitor? Sincer, Cafeneaua Berceni, tot în tematica acelor ani...“, mărturiseşte el.
Vizitarea, gratuită
Muzeul poate fi vizitat gratuit, prin programare pe pagina de Facebook BerceniMuseum sau la numărul de telefon 0784.500.900, unde va răspunde Grig, custodele, şi el locuitor vechi al Berceniului. La Muzeul Berceni se poate ajunge de la Piaţa Sudului cu autobuzul 313 sau cu troleibuzul 73.
Dacă vă place ce vedeţi, puteţi lăsa o donaţie pentru muzeu, din care vor fi cumpărate alte obiecte care vor trezi nostalgii şi zâmbete dulci-amare.
Grig custodele vă salută din Muzeul Berceni Sursa E.P.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
