Bijuteriile arhitecturale puţin cunoscute ale Constanţei. Unde pot fi văzute vilele construite în stil maur sau Art Nouveau

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vila regală din staţiunea Mamaia, o construcţie de pe Stradela Vântului, Vila Constantinidi şi Vila Mihail G. Sutzu sunt cele patru bijuterii arhitecturale care se află pe lista monumentelor istorice din România.

Fosta Vilă Regală din Mamaia, care în prezent se numeşte Club Castel, (Cod LMI: CT-II-m-A-02896), a fost construită între anii 1924 – 1927 după planurile arhitectului italian Mario Stoppa, iar ulterior decorată de Regina Maria cu mobilier personalizat pentru fiecare cameră, spune istoricul Delia Cornea, de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa. 

Vorbind despre „Casele sale de vis“, Regina Maria amintea despre palat: „La Mamaia este de asemenea o căsuţă care poartă pecetea mea. Se găseşte pe aceleaşi locuri cu o casă mult mai puternică pe care eu şi regele am clădit-o pe nisipurile ţărmului întins aşa kilometri şi kilometri, care ne-a dat totdeauna la toţi o mare bucurie. Dar soarta a vrut ca regele să locuiască o singură dată în această casă, şi să o locuiesc singură. Ajunsese prea mare pentru mine, era o casă care trebuia umplută. Am dat-o mamei regelui. Amintindu-mi de propria-mi dorinţă fierbinte să am ceva al meu, am dorit să aibă şi ea o casă netăgăduit a ei. Aşa a trecut casa în stăpânirea ei, iar eu am luat pentru mine micul adaus pe care îl pregătisem lui Mihai", povestea regina României. 

Imagine indisponibilă

Ultima vizită a lui Ferdinand la Mamaia a avut loc în mai 1927, prilej cu care a inspectat şi stadiul lucrărilor. Moartea sa survenită în vara aceluiaşi an, la 20 iulie 1927, a făcut ca Palatul Regal să nu fi fost locuit de regele României Mari.

O vilă de pe vestita Stradela Vântului, (Cod LMI: CT-II-m-B-02862), construită în anul 1912, se bucură de acelaşi statut. Stradela Vântului se numără printre cele mai înguste străzi din ţară. Are doar doi metri lăţime, poate fi cuprinsă de anvengura braţelor unui turist şi se întinde pe numai 100 de metri distanţă. Aici, a ajuns şi unul dintre cei mai mari povestitori ai lumii, scriitorul danez Hans Christian Andersen, care a descris-o ca fiind cât o palmă de lată.

Vila Constantinidi (Cod LMI: CT-II-m-B-02816), situată pe strada Mihail Kogălnicceanu, a fost construită în anul 1905 în stilul staţiei de metrou  Karlsplats din Viena cu elemente decorative în stilul Art Nouveau. Totodată arhitectura este inspirată de Palatul Municipal din Praga.

Vila Mihail G. Sutzu (Cod LMI: CT-II-m-A-02863), de pe strada Zambaccian Krikor, a fost ridicată în 1899 în stil maur pe baza planurilor arhitectului Grigore Cerchez. Palatul Şuţu este o adevărată perlă de arhitectură. Sălile au plafoane policrome, de la portocaliu, până la bronzul auriu, cu încrustări de motive florale stilizate, iar pictura este realizată în ulei. Curtea vilei este foarte frumoasă, iar scara în spirală predomină întregul design al acesteia. 

Imagine indisponibilă

Clădirea ridicată pe o stâncă, pe trei niveluri, este printre puţinele construcţii în terase construite în acea vreme, cu temelia adânc înfiptă în pământ. Zidul său de sprijin este situat în vecinătatea unei ieşiri a galeriilor subterane construite de romani în secolul al II-lea. Mai mult, o scară în spirală, construită aproape de structura zidului, a fost realizată pentru a permite accesul rapid pe plajă. Însă ceea ce atrage la acest edificiu este arhitectura spectaculoasă, de inspiraţie maură. Ies în evidenţă turnul crenelat, dar mai ales superba terasa-galerie de la primul etaj, cu vedere spre mare, cu acoperişul care se sprijină pe colonade cu arcaturi.

Vă mai recomandăm:

Misterul Farului Genovez de la Constanţa, descris de poeţi ca un „Crist care umblă pe ape“. Povestea de dragoste care a reînviat bătrânul far

Cadrilater, istoria ascunsă a unor graniţe semnate cu sânge - pământul românesc smuls Dobrogei de Marile Puteri
 

Insula Şerpilor, rana deschisă a României, de la stăpânirea bizantină la cea a „Sublimei Porţi“. Detalii din culisele faimosului proces de la Haga

Anatole Magrin, primul care a surprins Constanţa în imagini. Istoria fascinantă a celui care a fost fotograful regelui Carol I

Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite