Constanţa

articolul anterior articolul urmator

Blestemul Canalului Dunăre-Bucureşti. Proiectul gândit de Cuza urma să fie terminat înainte de cel de-al XIV-lea Congres

18
17 Sep 2019 04:20:35
Autor: Mariana Iancu
Brigadieri pe şantierul Canalului Arhivă Comunismul în România
Brigadieri pe şantierul Canalului Arhivă Comunismul în România

Proiectul Canalului Dunăre-Bucureşti, care urma să facă legătura între Capitală şi Marea Neagră, a fost abandonat imediat după Revoluţie. Lucrările erau realizate în proporţie de 60%.

Dacă Magistrala Albastră a fost dusă la bun sfârşit, după Revoluţie, toţi muncitorii au părăsit şantierul canalului Bucureşti - Marea Neagră, iar utilajele de ultimă generaţie au ajuns la fier vechi.
 
Ideea realizării unei căi navale de legătură între Bucureşti şi Marea Neagră a apărut pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect pentru acest canal fiind întocmit în anul 1882. 
 
În anul 1927, în Buletinul AGIR nr. 4, a apărut studiul profesorului Alex Davidescu şi, tot în acelaşi an, în revista „Energia“ apare studiul prezentat de inginerul Dimitrie Leonida tratând „Canalul Bucureşti-Dunăre“.
 
În anul 1929, a fost adoptată Legea pentru construirea canalului Argeş-Bucureşti-Dunăre şi electrificarea căii ferate Bucureşti-Braşov, având la bază proiectul inginerului Leonida. În ambele Camere ale Parlamentului României, legea a primit doar trei voturi împotrivă.
 
Criza dintre 1929 şi 1933 nu a permis derularea lucrărilor, însă problema a rămas în atenţia lumii ştiinţifice. Ideea Canalului Bucureşti-Dunăre a fost reluată de Nicolae Ceauşescu, iar lucrările au început în anul 1986. Până în anul 1989, a fost executat în proporţie de 60%. Unele lucrări erau mai înaintate, altele, mai puţin. 
 
Nicolae Ceauşescu voia să termine canalul înainte de Congresul al XIV-lea al PCR şi a adus pe teren câte o unitate de construcţie din fiecare judeţ, cu excepţia Bucureştiului, aici toată forţa de muncă fiind cooptată la Casa Poporului.
 
După Revoluţie, a povestit pentru Adevărul ing. Chiriac Avădanei, toţi muncitorii au abandonat utilajele în frontul de lucru şi au plecat spre casele lor: în Satu Mare, Maramureş, Cluj sau în Caraş Severin. Multe au fost vândute la fier vechi. Erau utilaje importate cu doar câteva luni înainte din Cehoslovacia şi din URSS.
 
Vă mai recomandăm:
 

Inginerul care a proiectat Magistrala Albastră şi caznele construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră

Straja de la Canalul Dunăre - Marea Neagră, vestigiu al comunismului

„Statuia Libertăţii“ a românilor, lăsată pradă hoţilor. Monumentul Tineretului de la Straja este demontat bucată cu bucată

POMENIRE Mănăstirea martirilor de la Canal şi-a serbat hramul: Duminica Sfinţilor Români

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

18 Comentarii

Comisaro Cattani Mihai
17.09.2019, 09:01:57

Normal ca dupa revolutie s-a ales praful si pulberea ca doar suntem cu M-UE si mega partener strategic:)))lesid de ras cum se aude cu USA ca doar cu mana FMI dadea ordine genocide:disponibilizati,dati oameni afara de la munca,totul de la stat la privat. o melodie super misto de dimineata sa prindeti energie sigur o sa va placa: https://www.youtube.com/watch?v=kRTJC36oz_c

-3 (15 voturi)
Vasile Preda
17.09.2019, 09:43:10

Deci norocul României s-a numit Nicolae Ceaușeșcu. Dacă mai trăia câțiva ani, ne alegeam și noi cu magistralele de metrou 4 și 3 terminate, cu Casa Radio finalizată, cu canalul București-Dunăre terminat și cu autostrada A2 gata până la Cernavodă. Dar n-am avut noroc! Am pierdut războiul în 89 și am fost călcați în picioare.

-2 (16 voturi)
Caius Iulius Caesar
17.09.2019, 10:48:12

Canalul Dunare-Bucuresti si-a pierdut complet sensul inca inainte de a fi inceput, datorita faptului ca transportul feroviar si rutier era mult mai rapid si mai eficient decat canalul proiectat. Mai mult, capatul terminus al navigabilitatii era pe Dambovita la nodul Tanganu: de acolo urmau sa fie descarcate barjele si transportate in Bucuresti; Problema era ca nu exista niciun sistem rutier sau feroviar care sa preia un trafic constant naval in zona comunei Cernica si in amonte raul Colentina nu era amenajat sa duca salandele pana in Bucuresti. Toate aceste obiectii economice si tehnice au fost evidentiate inca din 1984 dar conducerea "luminata" cu doar patru clase primare nu a tinut cont de ele. De asemenea, efectele asupra mediului au fost severe: adancind albia raurilor Arges si Dambovita s-au uscat padurile hidrofile riverane care protejau Capitala de pulberi (imediat dupa uscarea acestora canitatea masurata de pulberi a crescut de cateva ori...). Pentru obiectivitate, singurul politician care i s-a opus deschis si argumentat a fost Ion Iliescu, care i-a declarat public ca s-a lansat intr-o "aventura economica" nesabuita. In concluzie, a fost doar o aventura economica suplimentara care a contribuit la intrarea Romaniei in faliment, alaturi de distrugerea zonei Uranus pt "Casa popoului", etc. Cu stima

+1 (13 voturi)
Mihai Popescu
17.09.2019, 11:33:08

Daca il mai lasau sa traiasca pe Ceausescu inca un an f. multe obiective economice si sociale ar fi fost finalizate. Dar asa ghinion. Am trecut la demolarea obiectivelor economice incit azi am ajuns la un inalt grad de "dezvoltare". Vorba unui prim-ministru postdecembrist, avem "crestere economica negativa" . Pe vremea lu' nea Nicu cresterea era pozitiva.

-1 (11 voturi)
vasile sica
17.09.2019, 11:44:02

Sa nu uitam ca centrala de la Cernavoda ar functiona acum cu 6 unitati nu cu doua .Gunoaiele poolitice post decembriste au ruinat Romania.

+3 (7 voturi)

Vezi toate comentariile (18)