Bustul lui Eminescu, dezvelit în curtea unei mănăstiri din Dobrogea

Bustul lui Eminescu la mănăstirea Dervent                            FOTO: FB/Mănăstirea dervent

Pe 15 ianuarie se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. În curtea mănăstirii va fi dezvelit bustul poetului şi se va oficia o slujbă de pomenire.

Miercuri, 15 ianuarie 2020, la ora 16.00, ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba de pomenire şi va inaugura monumentul ridicat în parcul mănăstirii Dervent, judeţul Constanţa.

Evenimentul este prilejuit de împlinirea a 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.

Mănăstirea Dervent este locul unde pasul oricărui pelerin pătruns pe tărâmurile Dobrogei trebuie să ajungă. Situată la 120 de kilometri distanţă de municipiul Constanţa, pe DN 3, în apropierea localităţii Ostrov, mănăstirea se înalţă impunătoare peste toată valea Bugeacului, putând fi zărită chiar şi de pe Dunăre.

Istoria aşezământului monahal începe încă din secolul IX când aici era ridicat doar un mic schit de călugări. Acum, Derventul adăposteşte crucile de piatră, făcătoare de minuni, cum spun mărturiile adunate de călugări de la creştinii care şi-au găsit vindecarea prin rugăciune şi evlavie la aceste cruci izvorâte din pământ.

Mănăstirea mai adăposteşte şi Izvorul cu apă tămăduitoare care, la fel ca şi crucile de piatră, alină suferinţele credincioşilor care beau apă de la el.

Mihai Eminescu - aduceri aminte:

• 1850 : se naşte la Ipoteşti pe data de 15 ianuarie ca al şaptelea copil al familiei Eminovici.
• 1858 – 1860 : urmează şcoala primară.
• 1860 – 1861 : urmeazã cursurile Ober Gymnasyum
• din Cernăuţi
• 1867 : este angajat ca sufleur în trupa de teatru a lui
• Mihail Pascaly.
• 1869 : se înscrie la Universitatea de Filosofie din Vienna.
• 1872-1874 : este student la Berlin.
• 1873 : primeşte o slujbă la Consulatul român din Berlin.
• 1874 : este numit ca director la Biblioteca Centrală din Iaşi.
• 1877 : se stabileşte la Bucureşti, unde este redactor la ziarul « Timpul », unde desfăşoară o intensã activitate publicistică.
• 1883 : începe o perioadă dramatică pe planul sănătăţii sale, marcată de internări în spital, urmate de reveniri în viaţa publică şi de activitate literară, alternanţe ce se vor întîmpla pînă la prematura sa moarte.
• 1889 : în cursul noptii de 15 iunie, la ora 3 a.m., moare în sanatoriul doctorului Şutu şi va fi înmormîntat, două zile mai tîrziu la cimitirul Bellu din Bucureşti.

Printre poeziile sale cele mai cunoscute se numără: Luceafărul, Mortua Est, Scrisoarea a III-a, Epigonii, Lacul, Singurătate, O mamă, Adio, Înger si demon, Melancolie, Dorinţa, Floare-albastră, Memento Mori, Strigoii, Odã (în metru antic), Mai am un singur dor, La steaua.

Pe aceeaşi temă:

Crăciun şi Revelion la mănăstire. „Cozonacul frământat cu drag şi rugăciune nu poate fi egalat de nicio prăjitură modernă”

FOTO Imagini de toamnă superbe din ostrovul Dunării. Cum arată împrejurimile mănăstirii Dervent

Reţete mănăstireşti. Cum se prepară prăjitura cu morcov dulce, miere şi nucă de cocos