Constanţa

articolul anterior articolul urmator

Canalul Bucureşti-Dunăre-Marea Neagră, visul lui Ceauşescu, ar putea fi realizat cu bani europeni. Calea navigabilă, necesară sub presiunea războiul din Ucraina

7
27 May 2022 08:07:05
Autor: Mariana Iancu
Brigadieri pe şantierul canalului Dunăre-Bucureşti în 1985 Colecţie Comunismul în România
Brigadieri pe şantierul canalului Dunăre-Bucureşti în 1985 Colecţie Comunismul în România

Proiectul Canalului Bucureşti - Dunăre - Marea Neagră, pe care Nicolae Ceauşescu voia să îl termine înainte de Congresul al XIV-lea al PCR, revine din nou în actualitate după ce au apărut blocaje pe Dunăre din cauza transporturilor venite din Ucraina.

Lucrările la canal au început în anul 1986, iar până în anul 1989, a fost executat în proporţie de 60%. Acum, autorităţile au aprobat refacerea studiului de fezabilitate pentru obţinerea finanţării europene. Costurile investiţiei se ridică la 1,7 miliarde de euro.
 
„Cele două râuri Dâmboviţa şi Argeş de la Bucureşti vor fi barate, acolo apa va veni gravitaţional cu costuri mult mai mici, dezvoltăm agricultura cu irigaţii toată zona piscicolă, locuri de muncă, turism şi să nu uităm că 80 la sută din lucrare a fost executată”, a spus Daniel Georgescu, director general Administraţia Canalelor Navigabile, pentru Ştirile PRO TV.
 
Astfel, Capitala ar putea fi legată de Portul Constanţa şi de alte oraşe europene care au porturi la Dunăre. Artera navigabilă ar fi cea mai rapidă şi ieftină pentru transporturile de marfă, mai ales acum când toate porturile româneşti sub blocate cu mărfuri din Ucraina. Noile rute vor putea fi folosite inclusiv turistic şi pentru agricultură.
 
Conform proiectului, Bucureştiul ar putea avea două porturi: 1 decembrie şi Glina ceea ce înseamnă croaziere din Capitală până în Delta Dunării, dar şi până la Belgrad, Budapesta, Viena sau Regensburg. Studiul arată că cel puţin 10.000 de turişti ar folosi aceste rute, cu o medie de consum de 300 de euro de persoană.
 
Istoria tumultoasă a canalului 
 
Ideea realizării unei căi navale de legătură între Bucureşti şi Marea Neagră a apărut pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect pentru acest canal fiind întocmit în anul 1882. 
 
În anul 1927, în Buletinul AGIR nr. 4, a apărut studiul profesorului Alex Davidescu şi, tot în acelaşi an, în revista „Energia“ apare studiul prezentat de inginerul Dimitrie Leonida tratând „Canalul Bucureşti-Dunăre“.
 
În anul 1929, a fost adoptată Legea pentru construirea canalului Argeş-Bucureşti-Dunăre şi electrificarea căii ferate Bucureşti-Braşov, având la bază proiectul inginerului Leonida. În ambele Camere ale Parlamentului României, legea a primit doar trei voturi împotrivă.
 
Criza dintre 1929 şi 1933 nu a permis derularea lucrărilor, însă problema a rămas în atenţia lumii ştiinţifice. Ideea Canalului Bucureşti-Dunăre a fost reluată de Nicolae Ceauşescu, iar lucrările au început în anul 1986. Până în anul 1989, a fost executat în proporţie de 60%. 
 
Nicolae Ceauşescu voia să termine canalul înainte de Congresul al XIV-lea al PCR şi a adus pe teren câte o unitate de construcţie din fiecare judeţ, cu excepţia Bucureştiului, aici toată forţa de muncă fiind trimisă pe şantierul de la Casa Poporului.
 
După Revoluţie, a povestit pentru Adevărul ing. Chiriac Avădanei, toţi muncitorii au abandonat utilajele în frontul de lucru şi au plecat spre casele lor: în Satu Mare, Maramureş, Cluj sau în Caraş Severin. Multe au fost vândute la fier vechi. Erau utilaje importate cu doar câteva luni înainte din Cehoslovacia şi din URSS.
 
 
Vă mai recomandăm:
 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

Caius Iulius Caesar
27.05.2022, 08:36:08

Fantoma asta ceausista revine periodic, ori de cate ori CN Cai Navigabile incearca marea cu degetul. Adevarul este ca toata filozofia acestui canal este un esec de proportii tipic perioadei de "aur". Nu exista nicio cale feroviara sau rutiera care sa preia asa-zisul trafic de marfuri pe mult laudatul canal. Mai mult, nu stiu cine ar vrea sa pluteasca pe efluentul, chiar si epurat, al orasului Bucuresti, intre Glina si Tanganu (cel putin aici sigur se simte...). Traficul pe canal este o utopie, exista multe alte cai mult mai rapide iar marfurile importante nu vin pe Dunare. Cu stima

0 (6 voturi)
Radu Mircea
27.05.2022, 13:37:54

# Vise taica , vise .... Vise si o sinecura pentru o firma de partid care va reface studiul de fezabilitate . Asta-i singurul cistig . Sa nu credeti ca razboiul din Ucraina va dura macar pina va fi gata studiul . Cum se va termina razboiul este o necunoscuta , dar parca vad ca rusii isi iau o teapa cit Turnul Spassky si lucrurile vor fi ca inainte .

+14 (14 voturi)
m d
27.05.2022, 10:10:45

Nu inteleg legatura intre canalul Dunare - Bucuresti si razboiul din Ucraina. Articolul asta e aiurea rau...... Chiar si fara razboi, in prezent la Oltenita NU E NIMIC.

+3 (5 voturi)
Constantine Constantine
27.05.2022, 12:00:16

E simplu: daca si regiunea Odesa pica in mina rusilor Ucraina pierde iesirea la Marea Negra si accesul la gurile Dunarii, deci imposibilitatea de a face trafic de marfuri pe rute navale.Ii ramin la dispozitie traficul feroviar si auto folosind rute prin care marfurile sa ajunga in zona navala, transportul pe apa fiind in continuare cel mai ieftin.Spre ex, pe ruta auto Cernauti-Bucurest sint 500 km xam tot atit pe cea feroviara.Marfurile pot avea destinatia Bucuresti si de aici pe canal spre Dunare pentru punctele terminus Constanta sau Rotterdam intresctind 4 capitale si multe orase mari.Cum clientii Ucrainei sint spre sud ,Constanta va deveni prima obtiune.De asemenea se pot folosi apele Prutului care sint navigabile.Avind in vedere ca Ucraina poseda peste 40 milione ha terenuri arabile, la momentul exportului de cereale va trebui sa aiba cale sigura.Si canalul Bucuresti-Dunare va fi pentru ei una din solutii deoarece este proiectat pentru a permite navigatia unor nave cu deplasamentul de 2000 de tone.Adica incarcatura a100 de tiruri odata.Totul e ca politicienii sa nu faca in nadragi inainte de a ajunge la buda.

-3 (5 voturi)
laurentiu ascanio
27.05.2022, 15:31:05

Prpiectul acestui canal este o aiureala bombastica ai o risipa similara cu deja realizatul Canal Rhein-Main-Donau, pe care NU circula mai nimic. Transportul fluvial este lent, cu transbordari oneroase si pattern rigid, deloc protrivit startegiei logistice contemporane. Pierdere de bani si de iluzii. Mai eficienta si mai usor de realizat ar fi mutarea Bucurestilor la Dunare, spre bucuria fetelor din Giurgiu. Asta da, ar fi ceva, un poiect de tara.

-14 (18 voturi)

Vezi toate comentariile (7)

Modifică Setările