Cazinoul din Constanţa are nevoie de 12 milioane de euro pentru reabilitare, conform unui raport întocmit de experţi europeni

Cazino Constanţa

Cazinoul din Constanţa, între cele mai periclitate şapte situri din Europa în 2018, are nevoie de 12 milioane de euro fonduri pentru reabilitare, potrivit unui raport tehnic şi financiar întocmit de reprezentanţi Europa Nostra şi ai Institutului Băncii Europene de Dezvoltare.

Europa Nostra, principala organizaţie de patrimoniu din Europa, şi Institutul Băncii Europene de Dezvoltare au publicat vineri un raport tehnic şi financiar privind reabilitarea Cazinoului din Constanţa, clădire listată ca una dintre cele mai periclitate şapte situri din Europa în 2018, în urma nominalizării sale de către Asociaţia ARCHÉ.

Raportul tehnic şi financiar a rezultat în urma unei vizite de lucru de patru zile în România, desfăşurată în perioada 8-11 iunie, în timpul căreia reprezentaţii Europa Nostra şi ai Institutului Băncii Europene de Dezvoltare au evaluat Cazinoul din Constanţa şi s-au întâlnit cu părţile interesate, atât la nivel local, cât şi regional.

Raportul propune mai multe măsuri şi recomandări. Cazinoul este o clădire reper situată într-un punct important al oraşului şi merită, fără nicio îndoială, să fie restaurat la vechea sa splendoare pentru a putea găzdui activităţi sociale şi

comunitare. Utilitatea acestei iniţiative este confirmată de alocarea de către Guvern a unor fonduri substanţiale pentru reabilitarea clădirii (12 milioane euro).

Proprietarul şi operatorul Cazinoului, Primăria Municipiului Constanţa (PMC), transferă responsabilitatea pentru lucrările de construcţie şi proiectare privind Cazinoul Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), printr-un acord valabil până la începutul anului 2019.

Cu toate acestea, există îngrijorări majore privind modul în care proiectul urmează să fie executat, din cauza unei combinaţii de neajunsuri, după cum urmează: Starea actuală a clădirii, care a fost abandonată de ceva vreme, nu se cunoaşte cu precizie, iar până acum au fost făcute numai studii de fezabilitate. Lipsa de informaţii clare face ca estimarea costului lucrărilor de reparaţie a structurii şi restaurare a decoraţiunilor să fie problematică.

Funcţiunea propusă nu pare să fi fost studiată în suficient detaliu, nepermiţând luarea de decizii credibile pe termen lung care să determine detaliile noului proiect şi alte aranjamentele conexe.

Noua configuraţie a clădirii, posibilitatea de a adăuga noi elemente şi de a o moderniza pentru a o aduce la standardele actuale nu au fost încă definite în detaliu.

Strategia propusă de experţi constă în actualizarea Studiului de Fezabilitate în limita sumei de 50.000 de euro, înainte de aprobările finale şi de începerea licitaţiei pentru realizarea proiectului. 

Toate aceste neajunsuri pot fi depăşite prin detalierea lucrărilor ce urmează a fi întreprinse înainte de a trece la etapa de licitaţie.

Cu toate acestea, Compania Naţională de Investiţii (CNI) pare nerăbdătoare să înceapă lucrările - poate din dorinţa de a respecta acordul dintre Primăria Municipiului Constanţa (PMC) şi Ministerul Dezvoltării Regionale (MDRAP) – în ciuda lipsei de pregătire şi folosind o strategie similară cu cele abandonate anterior, mai exact: Contractul principal va fi unul de tip „proiectare şi construcţie”, bazat pe documentele din Studiul de Fezabilitate şi alte studii preliminare. Contractul de construcţie va fi administrat de Compania Naţională de Investiţii (CNI), care va avea o prezenţă normală pe sit, cu oarecare susţinere locală, iar proiectul va fi monitorizat din Bucureşti. Proprietarul, Primăria Municipiului Constanţa (PMC), deleagă responsabilitatea proiectului către Compania Naţională de Investiţii (CNI) printr-o Notă Conceptuală şi o Temă de Proiectare, şi nu se mai implică până la predarea finală a lucrărilor.

Aceste aranjamente - în care Contractorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru proiectarea detaliată a Cazinoului, împreună cu abordarea exclusiv administrativă a gestiunii contractului principal - sunt considerate cu totul nepotrivite cu circumstanţele, şi creează riscuri deosebit de mari ca proiectul să fie un eşec în termeni de calitate, cost şi timp. Lipsa de implicare a Proprietarului în etapa de construcţie este, de asemenea, o decizie regretabilă.