Constanţa

articolul anterior articolul urmator

Ce se întâmplă cu sute de elevi ucraineni refugiaţi în Constanţa. Unora li s-a închis uşa şcolii în nas

1
6 Jul 2022 12:52:46
Autor: Călin Gavrilaş
Elevii ucraineni au învăţat la Şcoala 11 doar două luni foto: Călin Gavrilaş
Elevii ucraineni au învăţat la Şcoala 11 doar două luni foto: Călin Gavrilaş

Sute de elevi şi preşcolari ucraineni s-au refugiat cu familiile în judeţul Constanţa. Cifra lor poate fi doar estimată deoarece date exacte nu există. ONG-urile spun ar fi vorba de circa 500 de copii care din toamnă trebuie să înveţe pentru ca educaţia lor să meargă înainte, chiar şi în aceste condiţii.

Conform Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Constanţa, în luna mai, 263 copii ucraineni au primit statut de audienţi (integraţi în unităţile de învăţământ constănţene: 13 de stat şi 12 particulare, din localităţile Constanţa, Năvodari, Techirghiol, Costineşti, Mangalia, Corbu). Dintre aceştia, 52 de copii au participat şi la activităţi extraşcolare, precum ateliere artistice şi activităţi sportive. ONG-urile spun, însă, că sunt circa 500 de copii refugiaţi în judeţul de la malul mării.
 
„Toate solicitările transmise de părinţii sau autorităţi, privind primirea statutului de audient, participarea la activităţi extraşcolare, primirea de  asistenţă psihopedagogică, hrană, internat, transport, spital, au fost soluţionate rapid şi în conformitate legislaţia”, spun cei de la IŞJ Constanţa. 
 
În martie 2022, Inspectoratul spune că a facilitat accesul a 160 de copii ucraineni în spaţiul Şcolii Gimnaziale numărul 11 „Dr. Constantin Angelescu” Constanţa. Într-o anexă şi câteva săli de clasă au fost primiţi copii ai căror părinţi nu au dorit statut de audient, activităţile fiind asimilate celor extraşcolare, clarifică IŞJ.
 
Aceşti copii au beneficiat, cu sprijinul voluntarilor şi ONG-urilor, de cursuri ţinute chiar de profesori refugiaţi din Ucraina, aşa că, în scurt timp s-a discutat despre o „şcoală ucraineană” la Constanţa ce funcţiona în cadrul acelei unităţi de învăţământ. Planul tuturor era ca şcoala să fie deschisă inclusiv pe timpul verii pentru ca refugiaţii să poată face cursuri de limba română tocmai ca din toamnă să poate participa la ore alături de elevii români.
 

Porţi închise

„Însă minunea nu avea să dureze mult. La două luni de la momentul deschiderii şcolii (aprilie n.red.), profesorii şi elevii ucraineni nu mai aveau acces în anexa şcolii unde îi aşteptau cărţile şi caietele de studiu, rechizitele şi materialele puse la dispoziţia copiilor”, spune Mirela Garip, consilier (USR) în cadrul Consiliului Local Constanţa. 
 
Ea adaugă faptul că directoarea şcolii a invocat cheltuielile suplimentare la utilităţi şi faptul că mass-media şi-ar fi arătat interesul faţă de această unitate de învăţământ care găzduia ucraineni. 
 
Conform IŞJ, ucrainenii şi cei care i-au sprijinit nu au pus la dispoziţia şcolii niciun orar şi nu au comunicat numărul copiilor care participau la aceste activităţi, nu au transmis către IŞJ nicio informare cu privire la demersurile întreprinse pentru a asigura legitimitatea activităţii de tip after school, nu au oferit informaţii despre calificarea celor care ţin cursurile şi au introdus în incinta şcolii persoane străine fără a anunţa conducerea. 
 
Mai mult, IŞJ Constanţa aminteşte că în această perioadă este vacanţă şi sălile de curs se igienizează, iar cadrele didactice şi personalul auxiliar se bucură de perioada concediilor.
 
Cu toate acestea, Inspectoratul îşi exprimă convingerea că va identifica în continuare „cele mai bune soluţii pentru copiii ucraineni care au fost prezenţi pe parcursul anului şcolar la Şcoala 11, găsind parteneri serioşi şi implicaţi”. 
 

Integrarea elevilor ucraineni

 
În faţa porţilor închise, copiii se adună, atât cât pot, la sediul din Constanţa a Jesuit Refugee Service (JRS), un ONG partener UNICEF, care plăteşte salariile a 14 profesori ucraineni. „O parte dintre copii învaţă la Centrul Regional de Integrare a JRS din Constanţa (bd. Mamaia nr. 13-15), iar alţii nu învaţă momentan. Planul pe vacanţă era să înveţe limba română, inclusiv profesorii ucraineni fac cursuri de limba română, iar din toamnă să se înscrie în şcolile româneşti. Profesorii ucraineni ar fi stat după ore cu ei pentru a le preda în limba lor, un fel de after school, pentru a înţelege mai bine şi pentru a continua învăţarea în sistemul ucrainean”, explică Ştefan Leonescu, reprezentantul JRS. 
 
Deşi Guvernul României a adoptat un plan de măsuri ce permite autorităţilor locale să ofere spaţii pentru desfăşurarea unor astfel de cursuri, iar ONG-urile să suporte plata profesorilor ucraineni, în realitate totul se rezumă la bunăvoinţa şi deschiderea primăriilor, prefecturilor sau inspectoratelor şcolare. 
 
„Propunerea cea mai fezabilă este să gândim pe paliere diferite: pentru preşcolari ai nevoie de un spaţiu unde să organizezi un centru educaţional; pentru cei de şcoală primară trebuie un învăţător şi atunci avem unul la un anumit număr de copii; pentru cei de ciclul gimnazial este puţin mai dificil deoarece acolo este vorba despre mai mulţi profesori, în funcţie de materii”, explică Ştefan Leonescu modul în care ar trebui să se organizeze. 
 
El arată că elevilor refugiaţi din Ucraina le este foarte greu să se adapteze la sistemul nostru de învăţământ, diferit de cel din ţara vecină. În plus, dacă nu vor învăţa conform standardelor de la ei, riscă să rămână repetenţi. 
 
„Vedem un sistem dual în care copiii vor merge în şcolile româneşti, dar vor învăţa şi în sistemul lor educaţional. Sunt aproape 40.000 de copii ucraineni refugiaţi în toată România”, adaugă reprezentantul JRS.
 
Elevii ucraineni pot online, chiar dacă sunt la noi în ţară. Trebuie doar să aibă posibilitatea de a se conecta la cursurile şcolii de unde provin. Doar că, mulţi dintre ei au fugit din localităţi unde şcolile au fost distruse, iar un sistem online nu funcţionează. 
 
„Integrarea lor în România ţine de două aspecte: copiii să aibă posibilitatea de a merge la o şcoală, astfel încât mămicile să poată munci în acest timp. Altfel, nu vor avea cum să se întreţină şi vor sta la mila statului sau altora”, conchide Ştefan Leonescu. 
 

Vă recomandăm şi: 

 
Scăpaţi din calea gloanţelor, delfinii refugiaţi din Ucraina fac spectacol în România. „Suntem o mare familie” VIDEO
 
Copiii refugiaţilor din Ucraina, aşteptaţi cu jucării la Isaccea VIDEO

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Ionica Porumbel
20.07.2022, 23:04:54

sanchi! au pus direct placa segregării

Modifică Setările