Ce personalităţi de origine evreiască au cunoscut afirmarea în România: un posibil răspuns pentru Ilan Laufer
0Cât de antisemită este România şi dacă a fost împiedicată sau nu afirmarea unei pleiade de personalităţi de origine evreiască reiese dintr-un amplu studiu făcut de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România. Vă prezentăm lista în contextul acuzaţiilor de antisemitism făcute de Ilan Laufer, propunerea PSD pentru portofoliul de ministru al Dezvoltării, refuzat de preşedintele Klaus Iohannis.
Într-un amplu volum scos în 2004, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a trecut în revistă „Contribuţia evreilor din România la cultură şi civilizaţie“ de-a lungul timpului. Cartea de 850 pagini a fost tipărită de Editura Hasefer, care aparţine comunităţii evreieşti, cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice.
Lucrarea coordonată de academicianul Nicolae Cajal şi de dr. Harry Kuller revelă o multitudine de personalităţi care sunt de origine evreiască. Despre multe nu erau cunoscute aceste detalii biografice. Altele se ştiau sau se bănuiau, dar cei menţionaţi nu au vorbit niciodată în public despre rădăcinile lor.
Personalităţi evreieşti din România
Evreii din România s-au afirmat într-o paletă vastă de domenii de activitate, de la ştiinţă la artă, de la sport la economie. Ca să enumerăm doar câteva dintre nume, cele mai familiare opiniei publice, redăm o mică parte dintr-o galerie a evreilor care s-au bucurat de cea mai înaltă recunoaştere a geniului sau a talentului lor, în ţara natală - România: academicienii Nicolae Cajal şi Solomon Marcus; chimistul Lazăr Edeleanu; matematicianul Adolf Haimovici; lingvistul Alexandru Graur; scriitorii Cella Serghi, Felix Aderca, Vladimir Colin, Adriana Bittel, Radu F. Alexandru, Ovid S. Crohmălniceanu, Aurel Baranga; muzicologul Harry Brauner; poetele Maria Banuş şi Nina Cassian; scriitorul Aurel Dragoş Munteanu; diplomatul Cornel Bogdan - ambasador al României în SUA; regizorii Hero Lupescu, Moni Ghelerter, Titi Acs, Biţu Fălticineanu; compozitorii Laurenţiu Profeta, Aurel Giroveanu, Henri Mălineanu, Edmond Deda, Alexandru Mandy; criticii Valentin Silvestru, Tudor Caranfil, Radu Cosaşu, Eva Sârbu, Adina Darian; realizatorii de televiziune Octavian Sava, Alexandru Stark, Andrei Bacalu, Manase Radnev, Nicolae Holban, Florin Brătescu, Teodor Brateş, Valeriu Lazarov; Silviu Brucan - ziarist, ambasador, şef Radioteleviziune; realizatorul de radio Eduard Jurist; sportiva Angelica Rozeanu (Adelstein); oamenii de teatru Aurel Felea, Aurel Storin, Elly Roman; poetul Ilarie Voronca, scriitorul Andrei Oişteanu; muzicologii Ionel Hristea, Sergiu Comissiona, Iosif Sava şi Ada Brumaru; familia de cineaşti Segall (Doru, Paula etc); universitarul Dolphi Drimer; actorii Maria Ventura, Alexandru Finţi, Beate Fredanov, Sandu Eliad, Jean Mihail, Sandu Sticlaru, Mircea Crişan, Theodor Danetti, Rudi Rosenfeld, Maia Morgenstern; regizorii Lucian Bratu, Mircea Săucan, Manole Marcus, Nae Caranfil, Radu Mihăileanu; operatorul Aurel Samson; muzicienii Silvia Marcovici, Şerban Lupu, Stefan Lakatos, Ioan Hollander, Mândru Katz; coregrafa Miriam Răducanu; cântăreţul Dan Bittman; caricaturiştii Matty Aslan, Nell Cobar; documentariştii Mirel Ilieşu, Coppel Moscu şi mulţi, mulţi alţii.
Galeria numelor relevă popularitatea şi aprecierea de care s-au bucurat în ţara lor, dar şi peste hotare, toate aceste personalităţi de origine evreiască.
„Conceptul de spiritualitatea românească nu numai că nu exclude contribuţia intelectuală a minorităţilor conlocuitoare, dar o presupune chiar, în multe feluri. Dacă aceasta nu a fost întotdeauna sau în întregime astfel, nu înseamnă că nu trebuie să fie aşa; democraţia şi statul de drept îşi fac un punct de onoare din realizarea unui atare deziderat.
Există însă şi extremişti, care ar vrea să tulbure relaţiile dintre majoritari şi minoritari. Ei nu au fireşte nimic de-a face cu starea de democraţie şi statul de drept, în continua extindere şi la noi, după evenimentele din Decembrie 1989, când s-a produs un adevărat reviriment politic atât în viaţa majoritarilor, cât şi în aceea a minoritarilor, când s-a trecut la o nouă înfiripare a societăţii civile.
O condiţie a unei bune convieţuiri în noua societate civilă s-a dovedit a fi cunoaşterea reciprocă, cunoaşterea <celuilalt>. Căci tocmai la acest capitol, cunoştinţele erau deficitare, iar conştiinţele - tributare. Imaginea despre evreii din România era adesea condiţionată de informaţii aleatorii, când smolitoare, când edulcorante, cel mai adesea parazitate de prejudecăţi ca de pildă steteotipul potrivit căruia <toţi evreii au fost şi sunt comunişti>.
Dar ştiut este că <dacă mulţi comunişti erau evrei, nu mulţi evrei sunt comunişti>. Prin acest prim pas spre realizarea unei Enciclopedii a Evreilor din România, sperăm ca imaginea despre rolul şi locul acestei minorităţi naţionale - a doua în Vechiul Regat şi apoi a patra în România Mare, dar a cărei pondere a scăzut treptat după ultimul război, fiind astăzi de circa 0,5 la mie din întreaga populaţie a ţării - va fi tot mai puţin expusă unor denaturări tendenţioase“, scrie academicianul Nicolae Cajal în prefaţa volumului editat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
