Ce le rezervă viitorul românilor din Marea Britanie. „Regatul Unit m-a adoptat şi mi-a răspuns la «mulţumesc»“
0
Brexit-ul, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, întunecă perspectiva străinilor care trăiesc în Regatul Unit, în care românii reprezintă cea de-a doua comunitate de migranţi - 500.000 persoane, între polonezi şi indieni.
Românii constituie cea de-a doua comunitate ca mărime de aici (500.000 locuitori în 2019, conform statisticilor britanice), după polonezi (aproape 1 milion) şi înaintea indienilor (351.000). În Londra mai ales, românii sunt cei mai numeroşi străini (163.000), urmaţi de polonezi (143.000).
Îngrijoraţi ca orice migrant, conaţionalii noştri au totuşi motive de încredere că sistemul britanic nu-i va izgoni. În primul rând, pentru că Marea Britanie e o ţară care are grijă de oamenii săi – au constatat românii, iar în al doilea rând pentru că nu va mai avea cine să facă munca de care britanicii nu sunt interesaţi. „Asta nu înseamnă neapărat <munca de jos>“, ţin să precizeze românii de acolo.
Ambasada României la Londra este de părere că românii sunt, în general, bine integraţi în societatea britanică. „Marea majoritate a cetăţenilor români ocupă locuri de muncă în sectoare deficitare ale pieţei muncii (medici, asistenţi medicali, asistenţi sociali), dar şi în domenii care nu prezintă interes pentru forţa de muncă locală, dar care sunt necesare economiei şi societăţii britanice (agricultură, construcţii, îngrijirea persoanelor în vârstă)“, este scris pe site-ul ambasadei.
„Anglia mi-a răspuns la «Mulţumesc»“
„Unii dintre noi trăim chiar mai bine în ţara lor decât o fac ei. Clar, şi decât în a noastră“, arată Irina Radu, o tânără din Constanţa care a renunţat la cariera promiţătoare în televiziune pentru a lucra ca manager în domeniul ospitalităţii în Manchester. A plecat din România în 2017, deşi îşi dorea un viitor acasă. „Dar mi s-au trântit în faţă atâtea uşi, mi s-a vorbit atât de grosolan, iar sistemul medical m-a procopsit cu un stafilococ de care abia am scăpat. Regatul Unit m-a adoptat, mi-a oferit serviciile lui medicale constant (mă programează la teste în care în ţara mea am dat bani grei), mi-a decontat studiile pentru că i-am arătat că îmi doresc şi pot, mi-a mulţumit şi mi-a răspuns la <Mulţumesc> şi, astfel, am scăpat de toţi stafilococii cu care am venit“, spune Irina.
Irina Radu Sursa Facebook IR
Pentru a-şi câştiga statutul, Irina a muncit cu mai multă râvnă decât un englez care funcţionează pe modul „no stress“. Acum nu are altă soluţie decât să se ţină de treabă la acelaşi standard.
„Continuăm să facem ce am făcut şi până acum. Noi să ne câştigăm existenţa şi să ne facem un loc aici, ei să continue munca relaxaţi, iar alţii, tot ai lor, să culeagă cât mai mult din beneficiile pe care statul le oferă fără să clipească. Deocamdată nu am sesizat schimbări de vreun fel, radicale nici atât. Recent m-am întors din vacanţă, iar la controlul de pe aeroport totul a decurs ca până acum, cel puţin în cazul meu nu a fost nimic schimbat. Sunt la fel de bine primită, ca româncă, în colectiv, la piaţă, în parc, oriunde.
Însă în aproape toate domeniile de activitate există incertitudini în cazul unor măsuri drastice, cum ar fi ca imigranţii să fie forţaţi să plece. Fiindcă va dispărea forţa de lucru. Însă nu ştiu cum se va face acest lucru la nivel macro. Fiindcă tocmai aici este şi ironia! Vecinii mei sunt spanioli, bucatarii bulgari, recepţionerii şi personalul de la menaj, români. Iar cele mai proaspete mezeluri le cumpărăm de la polonezi. Multiculturalitatea este farmecul Angliei, dar se pare că tot multiculturalitatea i-a pus 'capac'. Nu cred că Angliei îi e teamă de români sau de alte naţionalităţi. Doar vrea să depindă de sine, economic cel puţin. Şi aici se lucrează la negru, se evită plata taxelor, se locuieşte la privaţi câte 4-5 persoane per cameră. De aici ar trebui să înceapă schimbarea“, simte Irina.
„Suntem ok, mai stăm“
Cristian şi-a lăsat salonul de coafură din Constanţa pentru a lucra în Birmingham. Nici el nu se grăbeşte să-şi facă bagajele pentru a părăsi Anglia, unde stă din 2018 cu familia. „Marea Britanie e o ţară care-şi respectă locuitorii. Sistemul este în aşa fel făcut încât să ajute oamenii, de aceea UK este căutată de migranţi pentru o viaţă mai bună. Guvernul a anunţat zilele trecute că se lucrează la o lege prin care se va limita accesul migranţilor care nu vor mai putea veni la muncă fără un contract în prealabil. Altă lege în lucru ar obliga angajatorii să plătească salarii mai mari şi corecte. Noi suntem ok, vrem să mai stăm“, este hotărât Cristian.
„Eu îi înţeleg“
Dragoş Cocoloş (aka Răzbunarea Căpşunarului) este plecat din 2015 în Anglia, lucrează în transporturi şi s-a înscris la un master în Logistică. Soţia lui lucrează deja la Primăria din Nuneaton, oraşul în care trăiesc. Ei încearcă să se adapteze Brexit-ului, ca majoritatea insularilor.
Dragoş Cocoloş Sursa Facebook Răzbunarea Căpşunarului
„Au avut motive pentru Brexit, eu îi înţeleg. A 5-a putere în lume să nu mai conteze de ani de zile în Comisia economică a UE, cred şi eu că te superi la un moment dat. Nimeni nu e în stare să spună ce-o să fie exact. Ziarele se contrazic singure câteodată, azi una şi mâine alta, dar era de aşteptat balamucul acesta. Firme care au închis imediat după referendum au deschis iar, altele care declarau ca nu le afectează Brexit au închis. O să fie complicat o perioadă, mai ales anul ăsta. Aşteptăm să vedem. Pe scurt, ideea e sa nu te prindă centrifuga, scapă cine poate“, spune Dragoş.
„Cine va mai avea grijă de bătrânii noştri, care au votat pentru Brexit?“
Tessa Dunlop este o jurnalistă britanică, istoric de profesie, al cărei soţ este român. Susţinătoare a românilor, Tessa dă câteva sfaturi utile celor care vor să trăiască în ţara sa, amintind că termenul-limită pentru a aplica pentru şederea în Marea Britanie este 30 iunie 2021.
Foto dreapta - Tessa Dunlop Sursa Instagram
„Pot aplica pentru «Settled status» cei care au locuit în UK minimum 5 ani, iar cei care vor veni până la sfârşitul anului acesta pot aplica pentru «Presettled status». Există posibilitatea de a aplica pentru settled status şi după 30 iunie 2021, însă este mai uşor, sigur şi gratis să aplice din timp.
Cei mai vulnerabili sunt oamenii necăjiţi, iar in UK sunt destul de mulţi români necăjiţi. Pentru ei va fi cel mai dificil să dovedească faptul că au locuit minimum 5 ani la noi, deci ar trebui să înceapă să îşi strângă documentaţia acum, după părerea mea. Pot primi ajutor cu acest lucru, deoarece sunt multe organizaţii in UK dispuse să îi indrume. Nu uitaţi că jumătate din oamenii din Marea Britanie nu au vrut Brexit“, atrage atenţia Tessa Dunlop.
Jurnalista prognozează că până la sfârşitul anului vor fi locuri de muncă pentru românii care vor veni, dar după aceea vor avea concurenţă cu cei din afara Uniunii Europene. „Deja guvernul nostru a zis ca e mult mai greu pentru oamenii fără studii să vină la noi. Cine va mai avea grijă de bătrânii noştri? Nu ştiu! Bătrânii noştri, majoritatea celor care au votat pentru Brexit! Mulţi britanici tineri şi educaţi sunt stânjeniţi de Brexit, dar nu eu nu mai sunt jenată. Am vorbit cu soacra mea de aici şi până şi ea şi-a dat seama ca o parte din bătrânii noştri (care voteaza mereu comparativ cu tinerii) sunt oameni demodaţi, care au crescut în umbra imperiului nostru şi care cred ştirile de dreapta şi dacă văd un val de oameni, 3 milioane din Europa, care vin în UK în mai puţini de 10 ani, se simt copleşiţi şi sunt vulnerabili la tactica ieftină folosită de politicieni şi de presă de a da vina mereu pe UE pentru problemele noastre. Asta este cel mai vechi truc din carte“, ştie Dunlop. Brexit-ul afectează şi comunitatea românească din UK de aproximativ 900.000 de persoane, românii fiind foarte activi pe piaţa serviciilor din Londra.
Britanica nu se declară îngrijorată pentru românii care au aplicat pentru şedere, pentru că nimeni nu poate risca să-i neglijeze sau să ia măsuri nepopulare. „Românii nu sunt singuri, sunt într-o grupă mai mare, grupa Europei. Sunt 3 milioane de imigranţi din Europa la noi şi au o voce puternică, de exemplu Guvernul nostru voia să taxeze fiecare persoană din Europa cu 60 lire pentru a aplica să rămână la noi şi a renunţat la idee după ce imigranţi din Europa s-au opus. Nu uitaţi că UK trebuie să se poarte frumos cu imigranţii europeni dacă vrea sa aibă o relaţie economică bună cu UE. Suntem jucătorul cel mai mic în relaţia cu UE, poate că din când uităm asta...“, consideră Tessa Dunlop.
Pe aceeaşi temă:
Primarul Londrei vrea ca britanicii să-şi păstreze cetăţenia UE
Se încarcă comentariile...
