Cele 15 minuni ale Dobrogei. Câteva motive pentru care este unic tărâmul dintre Dunăre şi Marea Neagră

Dunărea la Ostrov - un peisaj de un colorit fabulos Foto Sînziana Ionescu

Dobrogea este o destinaţie în sine, care trebuie descoperită pe îndelete, nu într-un simplu weekend petrecut pe litoral. Cei care se încumetă să facă o escapadă dobrogeană vor avea surpriza ca la final să plece cu amintiri cât pentru un şir de concedii.

Dobrogea îşi sărbătoreşte ziua la 14 noiembrie, marcând în acest fel data la care trupele româneşti au pătruns pe teritoriul său. La 14 noiembrie 1878, regiunea dintre Dunăre şi Marea Neagră a reintrat sub administraţie românească, în urma Războiului de Independenţă de la 1877 care a readus Dobrogea în componenţa României.

La o sumară trecere în revistă a motivelor pentru care merită să vezi Dobrogea, constaţi că enumerarea poate continua mult şi bine. Pentru necunoscători, incursiunea în Dobrogea va fi plină de surprize uimitoare, căci zona Constanţa - Tulcea continuă să fascineze chiar şi cunoscătorii.

În fond, nu degeaba este Dobrogea prima regiune a României care are instituită prin lege o Zi a sa specială. Tocmai şi acest amănunt este o invitaţie la descoperirea tărâmului unde se împletesc armonios istoria, geografia, cultura, tehnica şi spiritualitatea.

15 motive care te vor face să te îndrăgosteşti de Dobrogea

1. Litoralul Mării Negre - sunt 245 kilometri de ţărm, între Ucraina şi Bulgaria, presărat cu aşezări urbane şi rustice, staţiuni, plaje sălbatice, câmpii, fâşii de nisip, podgorii, parcuri, păduri, tabere turistice, cherhanale, şantiere navale, porturi, platforme petroliere, poduri şi mănăstiri.

2. Delta Dunării - Unica deltă din lume ce este declarată rezervaţie a biosferei. Raiul florei şi faunei sălbatice reprezintă 2,5 % din suprafaţa României, fiind cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă. Este un muzeu viu al biodiversităţii, cu 30 tipuri de ecosisteme şi este considerată o bancă de gene naturală, de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal.

3. Cel mai vechi lăcaş de cult din România - Peştera Sfântului Andrei. Credincioşii îl consideră un Bethleem al României, fiind locul unde Întâiul Apostol al lui Iisus Hristos a creştinat populaţia. Farmecul spiritual al locului este întregit de Mănăstirea Dervent şi de celelalte mici mănăstiri din apropiere (Lipniţa, Canaraua fetii etc).

4. Cea mai veche aşezare atestată din România - Histria. Întemeiată la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n. de colonişti greci veniţi din Milet, cetatea a fost cea mai înfloritoare colonie de la Marea Neagră timp de 1.300 de ani, începând din perioada greacă şi până în epoca romano-bizantină. Oraşul avea chiar şi monedă proprie, dovadă clară a puterii sale economice ce făcuse ca Histria să fie acceptată în Liga Maritimă Ateniană.

5. Cei mai vechi munţi ai României - Munţii Hercinici din zona Măcin. În Munţii Măcinului se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri de pe Pământ. Peisajul arhaic al munţilor cu Vârful Ţuţuiatu (467 metri) ascunde cea mai căutată vieţuitoare a Dobrogei - balaurul dobrogean, şarpele uriaş gălbui pe seama căruia s-a ţesut din bătrâni misterul unei legende.

6. Cel mai nepoluat cer al României - Măcin. Este cea mai bună zonă din România pentru observaţii astronomice datorită numărului mare de nopţi senine. Aici se practică astroturismul: se organizează tabere astronomice, excursii şi petreceri sub cerul liber, sub stelele care par atât de aproape încât le-ai atinge cu vârful degetelor.

7. Bisericuţele din nuiele din zona Ostrov - Izvoarele, Strunga, Satu Nou. Sunt unice în arhitectura creştină prin tehnica folosită, cu lemn împletit şi cioplit din daltă şi topor. Nu au fundaţii, nici turle (din aceeaşi interdicţie otomană).

8. Biserica îngropată de la Istria - în care cobori trepte, în loc să le urci. A fost construită astfel de dobrogeni pentru a fenta interdicţia otomană de a ridica biserici creştine mai înalte decât geamiile. În pereţi sunt îngropate amfore care dau rezonanţa unei catedrale, iar coloanele bisericii provin din cetatea antică Histria.

9. Mozaicul etnic - 18 dintre cele 20 minorităţi ale României trăiesc în Dobrogea. Printre acestea se află cea mai mică minoritate, găgăuzii (turcii creştini). Ultimii dintre ei trăiesc în Vama Veche, satul pescăresc de la graniţa cu Bulgaria.

10. Singurul sat musulman din România - Fântâna Mare (fostul Başpunar). Este situat în sudul Dobrogei, fiind locuit în totalitate de turci şi tătari care se vor bucura să te aibă oaspete la delicatesele lor orientale. Dar să nu te miri dacă întâlneşti aici copii blonzi cu ochi verzi-albaştri, tot musulmani sunt.

11. Canalul Dunăre-Marea Neagră, cu ramura nordică Poarta Albă-Năvodari. Vechi vis de traversare a Dobrogei pentru a scurta drumul dintre Dunăre şi Marea Neagră. Pe cei 65 kilometri lungime, care taie câmpia, întâlneşti ecluze (Cernavodă, Agigea, Năvodari, Ovidiu şi Luminiţa), porturi (Medgidia, Murfatlar, Ovidiu) şi un pod rutier (Agigea).

Citește și: Cîmpeanu: În bugetul pe 2016 vor fi alocări suplimentare pentru pensii, salarii, educaţie, sănătate, investiţii, cercetare şi apărare

De la Constanţa la Vama Veche. Litoralul Mării Negre - vedere din cer Foto Rafael Cucu

12. Monumentul Trophaeum Traiani de la Adamclisi şi cetăţile Capidava, Tomis, Callatis, Enisala, Ibida, Sacidava, Sucidava, Vicina, Troesmis etc. Monumentul Trophaeum Traiani a fost ridicat de Împăratul Traian în memoria celei mai sângeroase încleştări dintre daci şi romani, din anul 102.

13. Cazinoul din Constanţa - edificiul-simbol care păstrează splendoarea unor vremuri apuse, când Dobrogei i se spunea California României, iar Constanţa era reşedinţa de vară a familiei regale. Regina Elisabeta locuia în pavilionul din piatră şi lemn construit în port, cu vedere spre largul mării, iar când vasele treceau pe lângă Cuib trăgeau sirena, iar Regina ieşea fluturând batista în semn de bun-venit sau rămas-bun.

14. Podul Carol I construit de Anghel Saligny, care leagă România de Dobrogea peste Dunăre. Are o vechime de 120 ani, ultimul nit, din argint, este bătut de Regele Carol I, iar siguranţa podului a fost garantată cu viaţa de inginerul Saligny şi de constructori. La inaugurare, echipa care a realizat podul a stat într-o barcă sub pod, în timp ce pe pod trecea prima garnitură de tren. La capetele podului stau de veche doi dorobanţi uriaşi din bronz, în memoria eroilor din Războiul de Independenţă de la 1877.

15. Dobrogea este zona României în care întâlneşti cea mai mare varietate de relief - de la deltă, peşteri şi câmpii, la insule, munţi şi dealuri. Lângă Mangalia există o peşteră unicat în lume, o capsulă perfectă a timpului: Peştera Movile, considerată una dintre cele mai mari descoperiri ştiinţifice ale secolului XX. Este singurul ecosistem de pe Terra care nu depinde de energia solară. În lipsa oxigenului, organismele au supravieţuit prin oxidarea unor substanţe minerale. Cercetătorii de la NASA au comparat mediul din peştera Movile cu cel de pe planeta Marte. Apa are o compoziţie chimică diferită, iar în sedimentele din peşteră nu s-au găsit izotopii radioactivi care au apărut în solul României după accidentul de la Cernobâl din 1986. Pentru conservarea ecosistemului care a fost separat de mediul exterior pentru aproximativ 5.5 milioane de ani, peştera Movile nu poate fi vizitată. Dar pentru a vedea flora şi fauna specifică zonei marine, mergeţi neapărat la Delfinariu şi la Acvariile din Constanţa şi din Tulcea.