Cetăţile neştiute ale Dobrogei. Misterele de la Dinogetia, Stratonis, Parthenopolis şi Troesmis

O incursiune în istoria Dobrogei poate începe de la harta arheologică aflată în parcul din centrul Constanţei. Aici sunt figurate, pe zidurile unei clădiri cu arhitectură aparte, toate cetăţile antice care se regăsesc acum în judeţele Constanţa şi Tulcea, precum şi în Dobrogea de peste graniţa bulgară - în Cadrilater.

Toată lumea a auzit despre Cetatea Histria (Istria) - cea mai veche aşezare de pe teritoriul României; Cetatea Callatis (Mangalia) - ce odihneşte astăzi pe jumătate în Marea Neagră; Cetatea Axiopolis (Cernavodă) - unde au fost găsiţi Gânditorul de la Hamangia şi perechea lui, expresia celei mai vechi culturi neolitice din Dobrogea; Cetatea Adamclisi şi al său Tropaeum Traiani - monumentul care certifică naşterea poporului român, fiind ridicat de Împăratul Traian în onoarea celei mai sângeroase bătălii dintre daci şi romani, din anul 102; Cetatea Tomis, locul de exil al poetului roman Publius Ovidius Naso, locul pe care s-a clădit oraşul-port Constanţa de astăzi.

Capidava (Topalu-Constanţa), Enisala (Sarichioi-Tulcea), Halmyris (Murighiol-Tulcea) se numără printre cetăţile antice care au intrat în circuitul turistic. Capidava este locul unde se desfăşoară tabăra de vară a studenţilor de la Istorie, zona Enisalei a fost recent refăcută printr-un proiect european, iar Halmyris a devenit căutată pentru mormintele martirilor creştini Epictet şi Astion.

Mai puţin cunoscute ca localizare sunt cetăţile: Păcuiul lui Soare (Ostrov-Constanţa), Carsium (Hârşova-Constanţa), Sacidava (Dunăreni, Aliman-Constanţa), Păcuiul lui Soare (Ostrov-Constanţa), Albeşti (Constanţa), Ulmetum (Pantelimon), Ibida (Slava Rusă, Slava Cercheză-Tulcea), Argamum (Jurilovca), Aegyssus (Tulcea). Pasionaţii de istorie străbat Dobrogea în căutarea vestigiilor arheologice, roase de vreme, pe care nici prezentul nu vrea a le valorifica. Dacă acestea mai sunt îngrijite, acest lucru se datorează unor specialişti şi oameni ai locului care au gândit proiecte de salvare a cetăţilor şi punerea lor în valoare (cum este, de exemplu, Danube Limes Brand sau Asociaţia Ibida).

Aproape neştiute sunt cetăţile: Dinogetia (Garvăn, comuna Jijila, judeţul Tulcea), Arrubium (Măcin-Tulcea), Troesmis (Igliţa, comuna Turcoaia, judeţul Tulcea) Beroe (Ostrov-Tulcea), Cius (Gârliciu-Constanţa), Altinum (Oltina-Constanţa), Civitas Ausdescensium (Bulgaria), Parthenopolis (Costineşti-Constanţa), Stratonis (Tuzla-Techirghiol, Constanţa), Noviodonum (Isaccea, Tulcea), Proslavita (lângă municipiul Tulcea, pe braţul Sfântu Gheorghe).

Cetatea Dinogetia se găseşte la Garvăn, comuna Jijila, judeţul Tulcea. Cetatea este situată la câţiva kilometri de oraşul Măcin, pe un grind cunoscut ca popina Bisericuţa. Identificată în anii ’30, Dinogetia este locul unde a fost descoperit un misterios cimitir, cu sute de vase de lut în care se aflau capete de om. Cetatea a fost reamenajată ca fortificaţie locuită în secolele X-XII. Situl este localizat la 5 km NV de satul Garvăn şi la 1 km E de DN Galaţi-Tulcea (DN 22).

Cercetătorii de la Danube Limes Brand consemnează faptul că cetatea antică de la Dinogetia este un sit arheologic complex în a cărui arie au fost identificate o aşezare getică preromană, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic); o citadelă romană târzie (sfârşitul secolului III - începutul secolului al VII-lea) şi cetatea medio-bizantină (datând din secolele X-XII). Cetatea avea o importanţă strategică şi comercială deosebită, dată fiind amplasarea sa pe malul drept, al Dunării, în dreptul fortificaţiei de la Galaţi-Barboşi. Aici şi-au avut sediul în perioada romană detaşamente ale mai multor unităţi militare: legio V Macedonica, legio I Italica, cohors I Mattiacorum, cohors I Cilicum, precum şi o staţie a flotei (classis Flavia Moesica).

Citadela romană târzie, trapezoidală, cu zid gros de 2,50 metri, 14 turnuri (în formă de potcoavă şi evantai) se găseşte în foarte bună stare de conservare, la fel şi poarta monumentală de la Est şi cele secundare la nord, vest. Au fost identificate străzi, ansambluri de locuit, depozite, principia romană târzie şi basilica din secolele V-VI. Basilica este situată la vest de poarta principală, în spaţiul dintre turnurile nr. 1 şi 2, şi a suferit o serie de remanieri arhitecturale în vremea împăraţilor Anastasius şi Justinian.

Termele din secolele III se află la 100 m S de cetate. Au fost descoperite bordeie din secolele X-XII care suprapun cetatea romană. De asemeni a fost descoperită şi o biserică de mici dimensiuni din aceeaşi perioadă, în centrul fortificaţiei. Necropolele din epoca romană, romană târzie şi romano-bizantină, medio-bizantină au fost descoperite în zona protejată (parţial) la V, SV de cetate.

O echipă de istorici a făcut câteva observaţii aici, privind sistemul de fortificare a cetăţii, la valuri şi la şanţuri. „Valul de la vest de incintă, din pământ, a devenit după curăţarea sistematică şi reluarea unor profile, adăpostul spre interior al unor locuinţe semiîngropate (bordeie), probabil datorate, ca la Tropaeum Traiani, unor locuitori cu un rol dublu ca un fel de limitanei. Ei vor fi fost, de prin partea a doua a secolului al IV-lea după Hristos., cam aceiaşi pe lângă cele două centre fortificate, adică federaţii goţi admişi în Imperiu de la Teodosiu I. La aceste constatări se vor adăuga şi altele care vor putea lega, la Dinogetia, primul mileniu de începutul celui de al II-lea al erei noastre“, specifică arheologii care precizează că au pus la punct coordonatele de bază privind primii paşi ai unei conservări şi restaurări parţiale, începând cu drumul de acces şi amenajările primare şi continuând în perspectivă cu turnul nr.1 şi termele. 

Cetatea antică Troemis din Dobrogea - Igliţa, comuna Turcoaia, judeţul Tulcea Sursa foto danubelimesbrand.ro

Cetatea Stratonis a fost situată, după însemnările vremii, între cetăţile Tomis (Constanţa) şi Callatis (Mangalia), cel mai probabil în zona Tuzla-Techirghiol. Cum lacul Techirghiol era în antichitate un golf al Mării Negre, este posibil ca Stratonis să fie acum scufundată precum Atlantida. Vestigiile nu au fost niciodată găsite.

Cetatea Parthenopolis s-a aflat, după toate semnele, pe teritoriul Costineştiului, acolo unde coloniştii greci din antichitate au înfiinţat aşezarea ale căror urme sunt astăzi doar ghicite.

Cetatea Troesmis este în punctul denumit Igliţa din comuna Turcoaia, judeţul Tulcea. Accesul se face pe drumul comunal la DN 22D (la 1.500 m de cetatea de est). Arheologii de la Danube Limes Brand notează că importanţa strategică a cetăţii Troesmis este dată de funcţionarea succesivă, începând din secolul I a unei unităţi de auxiliari, iar apoi a castrului pentru legioV Macedonica (după 106 - 168/9), a unei staţii de flotă a classis Flavia Moesica. În epoca tetrarhică devine sediu al legio II Herculia, iar în secolul al VI-lea foarte probabil devine centru episcopal.

La Troesmis este un sit arheologic complex, cu două cetăţi din secolele IV-VI d.Hr, situate la circa 500 m distanţă una de alta. În cetatea de est au fost făcute cercetări arheologice încă din 1865 de către o misiune guvernamentală franceză. Astfel au fost descoperite mai multe clădiri şi trei edificii creştine de cult din secolul VI d.Hr.

Cetatea de vest nu a fost cercetată. Cetatea de est se consideră a fi fost ridicată peste amplasamente militare - castra legionis, iar cetatea de vest a fost construită peste o aşezare getică preromană (civitas), devenită municipium în secolul al II-lea şi sediu episcopal în secolul al VI-lea. Între cetăţi şi înspre nord a fost identificată aşezarea civilă romană târzie, apărată de mai multe valuri. Cele două cetăţi, împreună cu aşezarea civilă ocupă o suprafaţă de circa 64 ha. Au fost identificate necropola tumulară şi plană (cca 80 ha) şi un apeduct de mari dimensiuni înspre NNE (necercetat). 

Pe aceeaşi temă: 

Cetăţile antice ascunse ale Dobrogei. Unde se află Sacidava, Ibida şi Halmyris

Cum poate România să dea lovitura în turismul cultural mondial. Afacerea cetăţilor antice reconstruite din nimic