Constanţa

articolul anterior articolul urmator

Cine se bate pe ruinele Cazinoului: licitaţia pentru desemnarea firmelor care să reabiliteze monumentul a fost contestată

1
17 Sep 2019 09:13:05
Autor: Mariana Iancu
Ruina Cazinoului
Ruina Cazinoului

Şi a patra licitaţie de desemnare a câştigătorului care să reabiliteze Cazinoul din Constanţa a eşuat, după ce una dintre firmele care au pierdut a făcut contestaţie.

Compania Naţională de Investiţii care administrează clădirea de patrimoniu de la malul mării a lansat o nouă licitaţie la 23 mai 2019, iar deschiderea ofertelor a avut loc la 16 iulie 2019, fiind declarată câştigătoare asocierea de firme Aedificia Carpaţi – Remon Proiect – Profesiona Construct Proiiect ARE şi Tehnoinstal, potrivit rezultatului licitaţiei organizate de Compania Naţională de Investiţii.
 
Proiectul este în valoare de 44,9 milioane de lei (plus TVA) şi va dura doi ani şi jumătate, cu o garanţie de 5 ani.
 
Şi de această dată, un consorţiu care a pierdut a contestat licitaţia. Este vorba de o asociere de firme având ca lider de asociere SC Eldiclau SRL „Se pare că această epopee cu Cazinoul Constanţa durează mai mult decât ne aşteptam. Vineri, 13, în ultima zi de depunere a contestaţiilor, ne-a adus o veste tristă. Recunosc că eu mă pregătisem ţinând cont că până în ultima zi nu au fost contestaţii, ma pregătisem pentru a întâmpina atât Compania Naţională de Investiţii, cât şi constructorul cât mai repede la Constanţa, fie pentru semnarea contractului, fie pentru semnarea ordinului de începere“, a spus Decebal Făgădău, primarul Constanţei. 
 
Edilul spune că municipalitatea a făcut ce a putut: „L-am pus în siguranţă, am depozitat cu mare grijă toate candelabrele şi toate obiectele. Tare îmi este că încă o iarnă va produce prejudicii la Cazinoul nostru. Fac apel la cei din CNSC şi la cei din comisia de evaluare din cadrul CNI să opereze cât se poate de repede contestaţia şi în situaţia în care este respinsă, fac apel la contestatar să se oprească aici. Merităm un Cazino restaurat. Îmi doresc să avem o licitaţie finalizată. Îmi doresc ca municipiul Constanţa să se transforme într-un model de aşa nu, cum să putem modifica legea şi s-o îmbunătăţim“.
 
Cazinou a fost proiectat de arhitectul Daniel Renard, în stil Art Nouveau. Primarul liberal Cristea Georgescu a încheiat la data de 23 iulie 1903 un contract cu arhitectul Daniel Renard pentru proiectarea noului Cazinou, ca urmare a unor decizii ale Consiliului Comunal. Este actul de naştere al clădirii emblematice.
 
Român după mamă şi elveţian după tată, Renard s-a născut în Neamţ şi a făcut studii la Paris. La Constanţa a locuit pe strada Romană, actuală Revoluţiei, În afară de Cazino, el a mai proiectat Pavilionul restaurant din faţa Cazinoului, actualul Acvariu, Hotel Regina (Intim), Hala Pieţei, dispărută, complexul administrativ de lângă gara veche (Prefectura, Palatul regal şi Tribunalul), biserica din Hârşova.
 
Culoarea politică a administraţiei constănţene se schimba destul de des la începutul secolului XX. Ales de liberali să construiască această clădire, Renard este înlăturat în momentul în care au venit conservatorii la putere, în anul 1905.
 
De proiectarea Cazinoului s-a ocupat apoi arhitectul Petre Antonescu. În viziunea lui, Cazinoul avea funcţiunea de teatru. Dar revenirea liberalilor la putere între 1907 şi 1908 face ca Renard să-şi reimpună stilul Art Nouveau. Aşa se face că fundaţiile Cazinoului au fost modificate de trei ori.
 
Superba clădire a fost inaugurată la 15 august 1910, în prezenţa Principelui Ferdinand. A fost cel mai mare edificiu de acest fel de pe teritoriul României.
 
Lucrările au costat 1.300.000 de lei, bani din care s-a înălţat cel mai frumos edificiu al Constanţei.
Parterul avea un hol generos de primire, continuând cu o scară majestuoasă în trei rampe către etaj. De-o parte şi de alta a scării se găseau un grup sanitar şi biroul administratorului. În continuare, spre nord erau spaţii pentru garderobă, bufet cu laborator, sală de lectură, vestiar, două săli de joc şi una de biliard. La etaj, scara debuşa într-un hol prin care se intra în sala de spectacole. De-o parte şi de alta a alveolei scenei se găseau foaierul artiştilor şi budoar pentru doamne.
 
Unii au spus că emblema oraşului seamănă cu un dric dacă îl priveşti de sus, iar ferestrele au formă de mormânt. Explicaţia o dă tot Radu Cornescu: „Dricul are elemente de Art Nouveau, aşa cum are şi Cazinoul", spune arhitectul.
 
 
Art Nouveau a fost un fenomen de o amploare rar întâlnită în istorie şi a semnificat, în primul rând, o eliberare din chingile artistice ale vremii, spre nou, spre non-conformism.
 
Până în 1912 şi-au oferit serviciile pentru Cazinou mai multe orchestra româneşti şi străine, însă cea care a avut un contract ferm cu Primăria a fost orchestra I. Paschill.
 
În 1912, baronul Edgar de Marcay, proprietarul „Societăţii Marilor Stabilimente“ şi antreprenorul Cazinoului, a cerut Primăriei să construiască un pavilion-restaurant în faţa Cazinoului. Aşa a apărut construcţia unde astăzi funcţionează Acvariul.
 
Locul de promenadă de pe faleză s-a numit initial Bulevardul principele Nicolae, iar apoi Bulevardul Ţarul Nicolae al II-lea, cu ocazia vizitei lui la Constanţa, în 1914. După Primul Război Mondial numele lui este Bulevardul General Alexandru Averescu, iar în 1948, la venirea comuniştilor la putere, devine Bulevardul 16 Februarie. În prezent, promenada este pietonală.
 
Pe 20 august 1916, când au început bombardamentele asupra Constanţei, Cazinoul a fost folosit de Cucea Roşie pe post de spital de campanie, însă a fost şi clădirea lovită de schije şi atunci au murit aici 10 oameni. Pe 19 noiembrie 1917, Cazinoul devine iarăşi functional. În 1934, Daniel Renard a fost chemat pentru reparaţii la Cazinou.
 
Din 1941, Cazinoului a devenit gazdă pentru trupele germane care au fost cazate în frumosul edificiu de la malul mării. Din nou, Cazinoul a avut de suferit de pe urma bombardamentelor, dar a fost renovat în anul 1951 cu ajutorul deţinuţilor politici.
 
Începând din anul 1948, Cazinoul a adăpostit Casa de Cultură a Sindicatelor, iar între anii 1960 şi 1989 a aparţinut ONT Litoral. Ultima reparaţie majoră a Cazinoului a fost făcută între anii 1986 – 1988.
 

Pe aceeaşi temă: 

FOTO VIDEO Cazinoul din Constanţa, inclus pe lista celor mai periclitate monumente ale Europei, în Anul Patrimoniului Cultural

Splendoarea Cazinoului din Constanţa, dezvăluită de nemţii care caută cele mai frumoase locuri abandonate din lume

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Musceleanu
19.09.2019, 08:36:56

Licitatia de reabilitare a Cazinoului NU trebuie sa intre pe mina sarlatanilor dar oferita unei firme sanatoase,serioase de constructie cu EXPERIENTA in remont si care da asigurari de calitate a proectului . Cazinoul care este bijuteria arhitectonica a tarii trebuie reabilitat complect la intreaga valoare ca sa poate supravietuii pentru generatiile urmatoare .....

+1 (1 vot)