Constanţa, în imagini de arhivă. Transformarea unui târg pitoresc într-o reşedinţă comunistă
0
Târgul pitoresc cu aer balcanic de la malul mării, un Babilon al negustorilor ovrei, al sacagiilor turci şi tătari şi al giuvaergiilor armeni, a fost modernizat cu forţa de regimul comunist, aşa cum era soarta tuturor reşedinţelor de judeţ.
Ordinea socialistă a tăiat din farmecul de odinioară al oraşului care atrăgea irezistibil vizitatorii străini. Cu linii rigide, culori anoste şi arhitectură austeră, Constanţa a devenit un municipiu care a înglobat valurile de muncitori aduşi în special din Moldova, colonizaţi pentru marile şantiere ale ţării, de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă, Petromidia, litoral sau Portul Constanţa.
Localnicii trăitori în case cu specific mediteranean au fost dezrădăcinaţi din cartierele liniştite, care au fost rase pentru a face loc cvartalelor de blocuri cu identitate incertă. Pentru acestea s-au construit în anii `70-`80 bulevarde care să străbată noile cartiere muncitoreşti, tăiate de linii de tramvai. Prăvăliile cu trufandale şi delicatese au fost înlocuite de Gostat, Aprozar şi de Alimentara, iar meşteşugarii au fost trimişi la strung.
Dictatura a reuşit să gonească din ţară comunităţi întregi care trăiau aici de generaţii. Casele ce au scăpat de demolare au fost naţionalizate şi populate cu oameni fără resurse materiale pentru îngrijirea şi întreţinerea unor edificii superbe. Zona peninsulară, unde se mai păstrează urme ale vechiului Tomis, este un exemplu care ilustrează din plin distrugerea patrimoniului arhitectural al oraşului, lăsat spre paragină. Oraşul s-a dezvoltat, dar nu în direcţia dorită.
„Din păcate, transformările urbanistice nu-s benefice imaginii oraşului. Faţadele care sunt placate haotic cu termoizolaţie, garajele acelea hidoase făcute în containere, spaţiile verzi şi pietonale din ce în ce mai puţine, punctele de colectare a gunoiului care sunt rudimentare şi nu oferă protecţie împotriva dăunătorilor bipezi şi patrupezi, maşinile pe trotuare, puzderie de conducte, ţevi şi cabluri, panouri publicitare care astupă vederea bulevardelor, soluţii nefericite de extindere a clădirilor... este o lipsă de coordonare la nivelul oraşului care se perpetuează în decursul anilor“, arată arhitectul Alexandru Bălan, şeful Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Constanţa.
Satul de Vacanţă Foto arhitect Radu Cornescu
În istoria Constanţei, primarul căreia aşezarea îi datorează transformarea edilitară, după Războiul de Independenţă din 1877 şi revenirea la patria-mamă, este Ion Bănescu (1851 - 1909). Născut la Roman-Neamţ, Bănescu a fost revizor şcolar al judeţelor Cahul, Bolgrad şi Ismail din Basarabia. Ajunge în Dobrogea în 1879, când este numit subrevizor şcolar, iar un an mai târziu devine revizor şcolar pentru districtul Constanţa.
În această calitate înfiinţează la Constanţa, în 1893, prima şcoală normală de învăţători şi institutori. Conduce această şcoală până în anul 1896, când se înfiinţează şcoala care avea să devină blazonul învăţământului dobrogean – Gimnaziul „Mircea cel Bătrân“. Ion Bănescu funcţionează aici ca profesor, apoi este numit director.
Valoarea sa este recunoscută prin funcţia importantă pe care o primeşte în administraţia edilitară. La 1 ianuarie 1900 devine preşedinte al Comisiei Interimare a oraşului. În 1905 devine a primar al Constanţei. Mandatul lui Ion Bănescu durează doar 2 ani, el revenind apoi la funcţia de consilier comunal pe care şi-a păstrat până la sfârşitul vieţii, în 1909.
Ion Bănescu este considerat pe drept cuvânt fondatorul învăţământului modern din Constanţa. El este cel care a iniţiat sistematizarea oraşului şi organizarea pe cartiere, în funcţie de specificul zonei. Introduce iluminatul public şi are ideea alimentării cu apă potabilă adusă din Dunăre.
Bănescu a demarat lucrările de consolidare a ţărmului mării şi de realizare a unei promenade, cu bulevard şi faleză. Susţine construcţia Cazinoului, dar nu mai apucă să îl vadă ridicat. Prima uzină electrică este construită la Constanţa tot din iniţiativa lui. Şi tot Ion Bănescu va începe amenajarea staţiunii turistice Mamaia, ce va deveni „perla litoralului românesc“.
Vă mai recomandăm
Primarul vizionar al Constanţei. Ion Bănescu, moldoveanul care a modernizat oraşul de la malul mării
Trecutul istoric, brandul cel mai preţios. Constanţa, oraşul tuturor timpurilor
FOTO Zona istorică a Constanţei: străzile sunt pavate cu granit, iar casele au ajuns o ruină
VIDEO Cum arăta staţiunea Mamaia în urmă cu 45 ani
FOTO Fascinantele chipuri ale Dobrogei, la început de secol XX
Se încarcă comentariile...
