Comunitatea musulmană, susţinută de mediul universitar şi politic. Un nou curs de limba turcă la Constanţa, în ciuda restricţiilor Inspectoratului Şcolar
0Un curs universitar de limba turcă va fi înfiinţat în cadrul Universităţii Andrei Şaguna din Constanţa. Lansarea are loc într-un moment în care comunitatea musulmană se confruntă cu decizia Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa de a reduce la jumătate orele de turcă predate în şcoli, precum şi de a desfiinţa predarea religiei islamice.
Evenimentul de la Universitatea Andrei Şaguna are loc miercuri, 18 februarie, în prezenţa Consulului General al Republicii Turcia la Constanţa, Excelenţa Sa Ali Bozcalişkan. Festivitatea de deschidere a cursului de limbă turcă are loc la ora 16.
Ceremonia este organizată de Clubul Culturii Turcice „Mustafa Kemal Ataturk“. La aceasta vor participa cadre didactice, studenţi ai Universităţii Andrei Şaguna, printre care şi cei care alcătuiesc prima grupă de cursanţi, oficialităţi, precum şi alte personalităţi invitate.
Cursul va fi predat într-un spaţiu special amenajat şi inaugurat în primul semestru al acestui an universitar, Sala Yunus Emre, astfel numită după marele poet mistic turc din secolul al XIII-lea. „Cei prezenţi vor avea prilejul să admire decoraţiunile turceşti originale, care au şi ele rolul de a-i transporta pe cursanţi în spaţiul culturii şi civilizaţiei turcice“, arată gazdele.
Lansarea vine la scurt timp de la măsura care a tulburat spiritele în comunitatea musulmană. Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa a decis ca din anul şcolar 2014-2015 orele de religie islamică să nu se mai predea în şcolile constănţene, iar orele de limba turcă să fie înjumătăţite.
„Nu există personal calificat la niciun nivel de învăţământ. Orele de religie ale altor culte se realizează în comunitate. Efectivele la clase sunt sub efectivele prevăzute de legea Educaţiei. De asemenea, religia islamică nu este prevăzută în Centralizator, conform OMEN 3128/2013“, a declarat inspectorul şcolar general Răducu Popescu.
O întâlnire între oficialii români şi turci era programată pentru marţi, 17 februarie, pe marginea deciziei ISJ Constanţa.
Reacţie politică
Un parlamentar de Constanţa a luat poziţie pe această temă. Deputatul independent Remus Cernea a făcut apel către Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa „să înceteze discriminarea religioasă a unei comunităţi minoritare din România“.
„După cum se ştie, militez pentru apărarea dreptului la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie a fiecărei persoane, indiferent de opţiunea acesteia. De asemenea, susţin că garanţia asigurării acestui drept o da numai respectarea principiului separării dintre stat şi biserică întrucât acesta asigură egalitatea în drepturi şi libertatea pentru toţi.
Iată însă că Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa intenţionează să discrimineze minoritatea Turco-Tătară din România şi Cultul Musulman, prin reducerea abuzivă a cadrelor didactice care predau limba acestei minorităţi şi religia islamică în şcolile din judeţ.
Din punctul meu de vedere şi conform legilor în vigoare, statul român şi-a asumat obligaţia de a asigură învăţământul în limbile materne ale minorităţilor naţionale. De asemenea, dacă există familii şi elevi care au implit 16 ani care doresc să urmeze şi ore facultative de religie, atunci autorităţile sunt obligate, conform reglementărilor în vigoare (Art. 18 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011) să asigure acest drept.
Aşadar, pentru a respecta drepturile minorităţii turco-tătare şi libertatea religioasă în ţara noastră, adresez un apel domnului Răducu Popescu, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, să revină asupra deciziei discriminatorii şi ilegale pe care a anunţat-o de a reduce numărul cadrelor care ar asigură exercitarea acestor drepturi pentru minorităţile etnice şi religioase din România“.
Comunitatea turco-tătară din România şi convieţuirea paşnică
Turco-tătarii formează cea mai mare minoritate din România, după maghiari (1,5 milioane) şi ţigani (535.000), fiind reprezentată în Parlament. Ultimele date oficiale arătau că în ţara noastră trăiesc 56.000 turci şi tătari. Turco-tătarii sunt aşezaţi în procent covârşitor, de 97%, în Dobrogea. Restul se află în Bucureşti, Brăila, Galaţi, Călăraşi, Giurgiu, Olteniţa, Turnu Severin etc.
Aproape toţi turco-tătarii fac parte din comunitatea musulmană. Deoarece cuprinde şi alte etnii, numărul credincioşilor de această religie este de aproximativ 70.000.
Liderul acestei comunităţi este Muftiul Yusuf Muurat, şeful Muftiatului Cultului Musulman din România. Muftiul trăieşte la Constanţa, judeţ unde se află 85% dintre musulmani. În Dobrogea sunt localităţi cu populaţia majoritară sau 100% musulmană, cum este în judeţul Constanţa la Fântâna Mare sau Başpunar, cum i se spunea înainte.
Muftiul se declară, înainte de toate, român. „Sunt mândru şi bucuros când primim vizita delegaţiilor oficiale ale altor state din Occident, care ne întreabă uimiţi: «Cum reuşiţi voi să vă înţelegeţi aşa bine aici? Cum reuşiţi să nu aveţi probleme?» Le spun şi lor ce spun tuturor. Ne-a lăsat Dumnezeu să trăim într-o ţară care a dat mai multe libertăţi minorităţilor decât oricare alta. Ne vorbim limba maternă fără să fim îngrădiţi. Studiem în limba maternă, ne practicăm religia liber şi fără nicio restricţie.
Acum poate se întorc gesturile făcute de înaintaşii noştri. În 1898, primar al Medgidiei era tătarul Kemal Agi Amet. El a mers la Tache Ionescu, care era atunci ministrul Culturii, şi a cerut bani pentru construirea unei biserici pentru români. Acum, în Dobrogea majoritatea primarilor sunt români, ortodocşi. Şi ei ne sprijină acum construirea de moschei, de geamii“, arată muftiul.
Cronicarii vremii au relatat savurosul dialog între primarul tătar Kemal Agi Amet şi ministrul roman Tache Ionescu, iar discuţia este redată în monografia Medgidiei realizată de publiciştii Aurelia şi Ştefan Lăpuşan.
„Domn menistră, la mine primar Medgidia este. Acolo ai început biserica pentru creştini, ai făcut temelia, ama parai pusin şi nu putem merge mai departe! Treba dau ajutor ispraim a la biserica!“ Tache Ionescu încearcă să-i explice că nu sunt bani, dar Kemal intervine: „La mine tatar şi musulman este, la tine ruman şi cristian este. La mine vrei facem biserica Medgidia, la tine nu vrei? Ruşine, bre, aman, aman!“
Vă mai recomandăm
Muftiul Yusuf Muurat, liderul musulmanilor din ţara noastră: „Înainte de toate sunt român“
Musulmanii din România încep postul Ramazanului. „Ramazan Ayi Hayrli ve Mübarek Olsun!“
Se încarcă comentariile...
