Cum au ajuns transilvănenii mari moşieri în Dobrogea. Satul întemeiat de un fost căpitan în armata austriacă

Mocani în Dobrogea FOTO Anatole Magrin

Mii de români transilvăneni au populat satele turceşti din Dobrogea după revenirea regiunii în componenţa României. Au primit pământ arabil şi loc de casă şi de curte.

Oameni gospodari, din Ardeal, au venit pe pământul dintre Dunăre şi Mare şi şi-au întemeiat gospodăriile pe care nu şi le-au putut permite acasă. Ion Georgescu, profesor secundar în Bucureşti, povestea în revista Analele Dobrogei din 1929, pusă la dispoziţie de www.dacoromanica.com cum a decurs acest proces de trashumanţă. 

În Constanţa, cel mai bine reprezentaţi erau mocanii, iar în Tulcea majoritatea numerică o aveau oltenii sau făgărăşenii. 

În judeţul Tulcea existau peste 1.000 de cereri pentru acordarea de drepturi civile românilor tansilvăneni. Spre exemplu, fostul căpitan în armata austriacă, Mihai Poparadu, a întemeiat cu ajutorul prefectului Remus Opreanu, satul Făgăraşul Nou din colonişti transilvăneni. Satul aparţinea de comuna Topolog.

Iată comunele mai însemnate unde au venit colonişti făgărăşeni: Sevestreni, Copăcel, Pojorta, Lisa, Netotu, Sâmbăta, Viştea, Bran, Zărneşti, Voievodeni, Ileni, Şinca, Mărgineni, Berivoiul Mare şi Berivoiul Mic, Poiana Mărului. 

S-au aşezat numeroşi colonişti făgărăşeni şi în comuna Urumbei din judeţul Tulcea, unde au fost împroprietăriţi cu 15 hectare de pământ fiecare, iar unii chiar cu 25 hectare.

O comună vestită pentru coloniştii ei transilvăneni este Babadag, din Tulcea. Aici, majoritatea coloniştilor sunt mocani sau bârsani din părţile Braşovului şi Trei-Scaune, precum şi Mărgineni sau Ţuţuieni din Sibiu.

„Între locuitorii acestei comune sunt doi mari proprietari şi anume Sandu Munteanu, având 551 ha pământ cu un venit anual de 8.272 lei aur şi Ion Sandu Munteanu cu 5.000 ha teren şi venit anual de 15.356 lei aur. Acesta din urmă se numără, negreşit, între marii moşieri ai ţării“, nota profesorul. 

Plasa cea mai bine colonizată cu ardeleni -Medgidia

Elementul ardelean în judeţul Constanţa se regăsea în peste 80 din cele 99 de comune ale judeţului, printre care se numărau Canara, Carat-Murat (128 de familii), Hasiduluc, Sibioara, Tula, Carmen Silva şi Valul lui Traian. 

Plasa cea mai bine colonizată cu ardeleni era Medgidia. „Ei se află în număr mare, atât în reşedinţa plăşii, cât şi în Alacap, Biul-Biul (80 de familii), Carol I, Chiostel, Cobadin, Enge-Mahale, Murfatlar, Osmancea şi în Agemler şi Peştera. 

Sub raport material, în general, coloniştii „sunt destul de bine situaţi. Mai bine decât fraţii lor rămaşi acasă. Nu există unul fără curte, fără casă proprie, chiar dacă n-au putut fi împroprietăriţi toţi şi cu teren de cultură. Dar şi cei neîmproprietăriţi. găseau toldeauna pământ de ajuns pentru munca agricolă, fie că îl luau în arendă dela stat, fie de la alţi proprietari particulari“, scria Ion Georgescu. 

Pe aceeaşi temă:

Descântece din Dobrogea, dezvăluite într-o colecţie de folclor din anul 1880. De ce se temeau cel mai des oamenii

Pluguşorul din Dobrogea anului 1880: cum suna pe vremuri colindul de Anul Nou pentru românii care descopereau pitoreasca regiune a ţării

FOTO Fascinantele chipuri ale Dobrogei, la început de secol XX

FOTO VIDEO Înapoi spre rădăcinile neamului românesc, la pas pe tărâmul apostolului Andrei

Moscheea Carol I din Constanţa împlineşte un secol de existenţă. Locaşul de cult poartă numele regelui care l-a dăruit „loialei comunităţi musulmane“

FOTO VIDEO Vacanţă în România. În Dobrogea, ca-n Jurassic Parc. Aventură prin nordul judeţului dintre Dunăre şi Marea Neagră

FOTO VIDEO Vacanţă în România: Litoralul, aşa cum trebuie cunoscut. Poveşti cu kilometri de plajă virgină şi faţa mai puţin cunoscută a Mării Negre