Cum îl chemau românii pe Ceauşescu să le boteze „decreţeii“. „Cu onoare vă invit şi vă rog să primiţi să fiţi naş“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Arhiva Adevărul
FOTO Arhiva Adevărul

Peste 2 milioane de copii s-au născut „la comandă”, din ordinul partidului, în urma Decretului numărul 770, dat de Ceauşescu pe 1 octombrie 1966, care interzicea femeilor să facă întrerupere de sarcină. În câteva cazuri, părinţii l-au invitat chiar pe conducătorul suprem să le boteze copiii.

„Având în vedere că întreruperea cursului sarcinii reprezintă un act cu grave consecinţe asupra sănătăţii femeii şi aduce mari prejudicii natalităţii şi sporului natural al populaţiei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1 Întreruperea cursului sarcinii este interzisă”, aşa arată Decretul-Lege 770 dat de Nicolae Ceauşescu pe 1 octombrie 1966. Astfel, peste 2 milioane de copii („decreţeii”) s-au născut din ordinul partidului în urmăririi 23 de ani, iar mii de femei au murit încercând diferite metode de a scăpa de sarcini nedorite.

Nu puţine au fost cazurile în care, din convingere patriotică, familiile comuniste, mândre că au îndeplinit ordinul partidului de a avea cât mai mulţi copii, îl invitau pe Nicolae Ceauşescu să le boteze nou-născuţii.

Corina Doboş, în articolul „Copiii primesc numele de Nicolae…Exerciţiu de interpretare lacaniană”, publicat în volumul „Identitate, social şi cotidian în România comunistă”, prezintă câteva scrisori adresate în anul 1968 lui Nicolae Ceauşescu. Oamenii simpli, care credeau că au îndeplinit o sarcină de partid dând viaţă unui copil, îl invitau pe secretarul general al PCR să fie naş de botez noului născut.

Din 38 de scrisori analizate de autoare, în 27 Ceauşescu era invitat să participe în calitate de naş la botezul respectivilor copii. „Invitaţiile au fost refuzate respectuos; în cele mai multe cazuri, reprezentanţii locali ai PCR s-au deplasat pentru a-i felicita pe proaspeţii părinţi”, scrie Corina Doboş.

Invitaţiile erau formulate în termeni calzi, ceea ce o face pe autoare să noteze că „o asemenea atitudine ieşea din cadrele binomului represiune-rezistenţă, în care reflectăm de cele mai multe ori asupra regimului comunist din România”.

Majoritatea celor care-l invitau pe Ceauşescu să le fie naş de botez copiilor erau muncitori, calificaţi sau necalificaţi, cu o educaţie foarte modestă, fapt care reiese din caligrafia şi ortografia textelor, şi trăiau în localităţi mici (Agnita, Lugoj, Şimleul Silvaniei, Fălticeni, Valea lui Mihai).

„…vă rog să binevoiţi a accepta să fiţi naşul celui de al patrulea copil al meu, care urmează a purta numele D-voastră de Nicolae”, scria C.A din Valea lui Mihai.

„În numele decretului şi al meu şi dragoste faţă de patrie şi comunism. Mă face să vă invit am Boteza fiul meu Dinu Nicolaie care sa născut la data de 17 noiembrie 1967. Sunt Mamă la 3 copii şi vă rog cu respect să nu fiu refuzată”, scria D.G. din Timişoara.

„Cu onoare vă invit şi vă rog, să primiţi, să fiţi naş, la al 10-lea copil pe care l-am născut în ziua de 26 ianuarie 1968 şi-l cheamă Nicolae. Botezul îl vom ţine în ziua de 1 mai 1968”, nota o persoană din comuna Dioşd, judeţul Sălaj.
 
„Vă deranjez cu rugămintea de a binevoi a primi să botezaţi pe cel mai mic fiu al meu. Nu v-aş deranja cu acest fleac dar asta ese o dorinţă a mea de când eram gravidă cu fetiţa am spus că dacă o să am băiat am să vă pun pe domnia dumneavoastră naş bineînţeles dacă domnia dumneavoastră este de acord şi binevoiţi a-mi satisface această dorinţă acum când mi s-a ivit prilejul şi am al treilea copil băiat”, scrie D.E din Timişoara.

În alte scrisori prezentate în articolul Corinei Doboş, oamenii îi scriau lui Ceauşescu doar ca să-şi exprime recunoştinţa. Este cazul unei persoane din Făget care îi spune: „La cea de-a treia naştere a mea, gândurile mele se îndreaptă la dumneavoastră conducător înţelept al partidului şi Statului nostru Socialist, care prin decretul ce laţi dat aţi creat drepturi şi condiţiuni mai bune mamelor cu mai mulţi copii”.

Desigur, cuvântul „botez” dispare din rapoartele întocmite de autorităţile locale, fiind înlocuit cu formula „ceremonia conferirii/acordării numelui”.

Pe aceeaşi temă:

Ce greşeli facem când îi pomenim pe cei morţi. Obiceiuri păgâne în tradiţia slujbelor ortodoxe de parastas





 
 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite