Cum era întreţinută curăţenia pe litoral în anii '50. Staţiunea în care spaţiul verde a crescut de la 2 la 60 de hectare
0
Problema gunoiului în Constanţa anilor ´50-´60 a fost rezolvată cu furgoanele serviciului de salubritate, dar şi cu măturători. Era perioada în care spaţiile verzi creşteau de la an la an.
Conform unui raport privind dezvoltarea economică şi social-culturală a oraşului Constanţa în perioada 1948 – 1959, în care se vorbeşte şi despre problema curăţeniei, aflăm că Serviciul de salubritate dispunea de 18 furgoane hipo şi 25 autovehicule.
Cu aceste mijloace, ICC-ul întreţine curăţenia în centrul oraşului prin cele 45 de posturi fixe şi evacuează zilnic 316 m.c de gunoi. Documentul a fost publicat în volumul „Dobrogea în Arhivele româneşti (1597 – 1989)“, care reuneşte 413 documente şi cărţi poştale inedite, culese de la Arhivele Naţionale ale României şi de la structurile sale judeţene, Serviciul Istoric al Armatei şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Coordonator al cărţii este dr. Virgil Coman, directorul Arhivelor Naţionale, Filiala Constanţa.
În acelaşi raport, se punea problema numărului mic de muncitori, aceştia fiind în număr de 131.Gunoaiele menajere se ridicau la un interval de 3 – 4 zile în zona centrală a oraşului şi la 6 – 7 zile la abonaţii din cartierele mărginaşe.
Suprafaţa măturată a străzilor era de 392.000 mp, din suprafaţa totală de 2.065.000 mp.
În staţiunea Vasile Roaită, actuala Eforie Sud, care primise numele după numele unui muncitor de la atelierele Griviţa care se remarcase în timpul grevei din 1933, unitatea de salubritate dispunea de 15 măturători, o automăturătoare, patru furgoane. În staţia Eforie munceau 13 măturători, două furgoane, o automăturătoare, o autostropitoareşi o autocompactoare.
La Techirghiol, serviciul de salubritate avea cinci măturători şi trei furgoane. Staţiunea Vasile Roaită avea şi o autovidanjeră care deservea toate staţiunile de pe litoral.
În perioada verii, se angaja personal sezonier care să poată face faţă necesităţilor.
O altă problemă ridicată în document este cea a spaţiilor verzi. Aflăm că în perioada anilor 1848 – 1958, suprafaţa spaţiilor verzi a crescut de la 146 hectare, de la 103 hectare.
De departe, conduceau la acest capitol Vasile Roaită şi Eforie. De la 2 hectare de spaţiu verde cât era în 1950, suprafaţa s-a mărit la 59,7 ha opt ani mai târziu.
Vă mai recomandăm:
Jurnal de vacanţă. Altfel de călătorie prin împrejurimile zonei Vama Veche-2 Mai
Se încarcă comentariile...
