Cum se face o plângere la DNA. Toţi paşii pentru a depune un denunţ anticorupţie. La 15 ani, Alexandru din Constanţa a făcut deja acest exerciţiu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Alexandru Manda, secondat de Andrei Burghelia, la denunţul DNA Foto S.I.
Alexandru Manda, secondat de Andrei Burghelia, la denunţul DNA Foto S.I.

„Adevărul“ vă arată paşii care trebuie făcuţi pentru a face un denunţ la DNA, pentru a semnala fapte de corupţie. Cel mai tânăr denunţător, Alexandru Manda, un adolescent de 15 ani din Constanţa, relatează cum a trecut el prin acest proces de semnalare a unui abuz. Vizat era însuşi primarul Radu Mazăre, care s-a declarat învins.

Denunţul la DNA a devenit o practică tot mai exersată de români. Încurajaţi de activitatea Anticorupţiei, care a trimis la închisoare nume intangibile până mai ieri, oamenii capătă încredere în şansele demersului lor de a li se face dreptate. La Constanţa, pragul DNA este călcat de categorii tot mai diverse de persoane care doresc să facă o plângere.

Cel mai tânăr denunţător este Alexandru Manda, un elev în vârstă de 15 ani, vicepreşedinte al Asociaţiei Elevilor din Constanţa. Organizaţia a obţinut chiar vineri, 13 februarie, victoria asupra municipalităţii, care refuza să le acorde elevilor şi studenţilor reducere de 50% la transportul în comun. Acceptul administraţiei locale vine după ce Asociaţia Elevilor din Constanţa a făcut plângere penală la DNA la adresa primarului Radu Mazăre.

„Ca să faci o astfel de plângere, îţi trebuie voinţă şi dorinţa de a lupta pentru ca legea să fie respectată. Îţi trebuie şi curaj, să îţi susţii principiile.

Nu îţi trebuie cunoştinţe foarte multe de drept, pentru că pe site-urile de profil se găsesc modele de plângeri şi detalii despre ce trebuie să conţină acestea. Eu îi încurajez pe colegii mei să ia atitudine, chiar şi printr-o plângere penală, la adresa abuzurilor de care iau la cunoştinţă“, arată Alexandru Manda, vicepreşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

Alexandru a făcut prima plângere penală la vârsta de 14 ani şi 11 luni, când era elev în gimnaziu. Sesizarea a fost depusă la Agenţia Naţională de Integritate, vizat fiind inspectorul şcolar general Răducu Popescu. Adolescentul a intrat deja în jocul unei cariere juridice. „Voi da admitere la Drept, la Universitatea Bucureşti. Este cariera la care visez de mic“, mărturiseşte Alexandru Manda.  

„Adevărul“ vă prezintă procedura prin care se poate face o plângere penală la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toate datele sunt disponibile pe site-ul DNA.

Cum se face o plângere la DNA?

În situaţia în care v-au fost vătămate drepturile în urma săvârşirii unor infracţiuni de corupţie sau dacă aveţi cunoştinţă despre săvârşirea unor fapte de corupţie, aveţi următoarele opţiuni de sesizare a DNA:
•    Prin transmiterea unei notificari scrise, prin poştă sau fax la structura centrală sau la serviciile teritoriale.
•    Verbal, prin primirea în audienţă, de către procurorul desemnat în acest scop, zilnic, de luni până vineri, între orele 10.00-15.00, sau, la cerere, de conducerea DNA, atât la structura centrală cât şi la sediul structurilor teritoriale.

„Oricine are posibilitatea să contribuie la semnalarea unor fapte de corupţie despre care aveţi cunoştinţă şi la tragerea la răspundere a persoanelor suspectate de comiterea lor. În acest scop, aveţi următoarele modalităţi de a comunica aspectele despre care aveţi cunoştinţă. Vă atragem atenţia că informaţiile transmise în modalităţile descrise mai jos nu au caracterul unei sesizări conform art. 288-290 din Codul de procedură penală şi nici al unei petiţii conform OG 27/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste date vor fi folosite de procurori în activitatea de urmărire penală, conform dispoziţiilor legale, în măsura în care vor fi considerate utile şi concludente.

• Adresă de e-mail anticoruptie@pna.ro
• telefonul anticorupţiei (004)021.312.73.99, care funcţionează permanent.
• formular on-line pentru comunicare de date despre acte de corupţie“, arată procurorii DNA.
 

DNA


Ce trebuie să conţină o sesizare?

Pentru a putea fi luată în considerare, o sesizare trebuie să cuprindă obligatoriu anumite elemente, aşa cum sunt prevăzute în Codul de procedură penală, la articolul 289 şi la articolul 290. Aceste elemente sunt:
•    Numele şi prenumele
•    Datele de identificare (adresă, CNP)
•    Indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut
•    Descrierea faptei care formează obiectul plângerii
•    Indicarea mijloacelor de probă
•    Data şi semnătură
 

Model de sesizare (plângere sau denunţ)

Domnule Procuror Şef Direcţie (Domnule Procuror Şef),
Subsemnatul(a) ..................., domiciliat(ă) în (localitatea) ......., strada .........., nr. ........, bl. .........., sc. ........., et. ......., ap. ......., judeţ (sector) ....., cod poştal ....., titular al cărţii de identitate seria ......, nr. ......., CNP ......,
în temeiul art. 289 (respectiv, art.290) din Codul procedură penală, formulez prezenta(ul)

PLÂNGERE (DENUNŢ)
împotriva numitului(ei)* .......................... domiciliat(ă) în (localitatea) .........., strada ........, nr. ..........., bl. ......., sc. ........., et. ......, ap. ........, judeţ (sector) ......., cod poştal ........, titular al cărţii de identitate seria ......., nr. ......., CNP .........,
faptul că ………..(se descriu faptele)

Dovada săvârşirii infracţiunilor o fac cu următoarele mijloace de probă:..........................................
Data    Semnătura



Dacă este constatată veridicitatea celor semnalate de denunţător, se ajunge la trimitere în judecată şi la proces penal, astfel încât persoana care a săvârşit o infracţiune să fie trasă la raspundere penală.
Procesul penal are trei faze:
• Urmărirea penală; are ca obiect strângerea probelor pentru trimiterea în judecată a inculpatului. Această activitate este efectuată de organele de cercetare penală şi de către procuror.
• Judecata; începe o dată cu sesizarea instanţei şi continuă până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Această activitate este efectuată de judecător.
• Punerea în executare a hotărârilor penale de condamnare rămase definitive.

Cum este protejat cel care face un denunţ?

Mituitorul sau cumpărătorul de influenţă nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta, mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea infracţiune. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, în acest caz (art. 255 alin. 3 şi 5 din Codul penal, respectiv art. 6¹ alin 2 şi 4 din Legea 78/2000).

Drepturile şi obligaţiile persoanelor în procesul penal

Drepturi:
•    Orice parte are dreptul să fie asistată de apărător, în tot cursul procesului penal;
•    În cursul urmăririi penale, apăratorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală şi poate formula cereri şi depune memorii;
•    Apărătorul părţii vătămate, al părţii civile şi al părţii responsabile civilmente are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală. Acesta poate formula cereri şi depune memorii (conform art. 173 din Codul de procedură penală);
•    În cursul procesului penal, părţile pot propune probe şi pot cere administrarea lor. Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsă, dacă proba este concludentă şi utilă. Admiterea sau respingerea cererii se face motivat (conform art. 67 din Codul de procedură penală);
•    Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime (conform art. 278 din Codul de procedură penală).

Obligaţii:
•    Plângerea sau denunţul trebuie să facă referire la fapte reale, deoarece învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anume persoană, consideră denunţare calomnioasă şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. De asemenea, producerea ori ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte, se consideră mărturie mincinoasă şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
•    Persoana chemată ca martor este obligată să se înfăţişeze la locul, ziua şi ora arătate în citaţie şi are datoria să declare tot ce ştie cu privire la faptele cauzei (conform art. 83 din Codul de procedură penală).
•    Lipsa nejustificată a apărătorului ales sau desemnat din oficiu fără a asigura substituirea ori înlocuirea sau refuzul de a asigura apărarea se consideră abatere judiciară conform art 198 alin 1 litera b.1)

Ce înseamnă fapta de corupţie?

În sens larg, corupţie este abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. Ca expresie a relaţiei dintre autorităţi şi cetăţeni, corupţia reprezintă folosirea discreţionară a poziţiei sau a funcţiei, prin recurgerea la mijloace ilicite sau ilegale, în scopul obţinerii unor interese personale sau de grup. Pentru ca o faptă de corupţie să constituie infracţiune şi, prin urmare sa fie supusă sancţiunilor penale, trebuie să întrunească elementele prevăzute de legea penală.

Legea penală română sancţionează infracţiuni clasice de corupţie, precum:
Luarea de mită
Darea de mită
Primirea de foloase necuvenite
Traficul de influenţă
Cumpărarea de influenţă


Alături de acestea, legea penală prevede şi alte infracţiuni considerate a fi asimilate sau în legătură directă cu cele de corupţie.

Infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, conform Legii 78/2000
Art. 10
Art. 11
Art. 12
Art. 13
Art. 13¹
Art. 13²


Infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, conform legii 78/2000
Art. 17

Găsiţi toate detaliile necesare depunerii unui denunţ pe site-ul DNA, la secţiunea „Sesizaţi-ne“.

Vă mai recomandăm

Elevii au depus plângere penală la DNA împotriva primarului. Liderii elevilor: „Radu Mazăre ne-a spus că îşi bagă p... în Legea Educaţiei“

Radu Mazăre a cedat: Primăria va acorda subvenţie de 50 % pentru transportul tuturor elevilor

Radu Mazăre, reclamat la DNA de elevii din Constanţa

Mazăre, despre sesizarea elevilor la DNA: “Dacă faci lucruri rele, Dumnezeu ţi le întoarce”

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite