Constanţa

articolul anterior articolul urmator

De ce ţine Paştele trei zile şi de ce se mănâncă pască şi cozonac - explicaţia slujbei de Înviere şi a celor din zilele de Paşte

4
11 Apr 2015 02:10:29
Autor: Sinziana Ionescu
Lumânare aprinsă de Înviere
Lumânare aprinsă de Înviere

Fiecare simbol al sărbătorii pascale are un sens spiritual pe care duhovnicii îl tălmăcesc. Credincioşii trăiesc astfel cel mai important moment al creştinătăţii.

Dacă am fost lăsaţi pentru a prinde încă o sărbătoare a Învierii, se cuvine să o sărbătorim cu folos. Cu gândul la pacea şi iubirea sufletească, rugăciunea noastră trebuie să se îndrepte spre o viaţă trăită cât mai frumos, având speranţa că aceasta ne va duce la comuniunea cu toţi cei dragi, pentru totdeauna.

Lumina este veştmântul lui Hristos cel Înviat

Duhovnicii ne învaţă să mergem la slujba de Înviere pentru a ne lăsa cuprinşi de Lumină, ce simbolizează trecerea lui Hristos de la moarte la viaţa eternă. Aceasta ar trebui să ne fie adevărata hrană, spirituală. Împărţind Lumina primită, facem gestul creştinesc de a ne ajuta semenul să fie şi el luminat de Duhul Sfânt.

După ce ne îndestulăm duhovniceşte în Biserică trăind Liturghia Învierii, putem merge la casele noastre purtând Lumina nu doar în candele, ci şi în suflet.

„Lumina este haina lui Hristos, când s-a ridicat la Ceruri. Hristos n-a avut îmbrăcăminte când a ieşit din mormânt. A fost înfăşurat în giulgiu, giulgiul a rămas în mormânt, iar Hristos S-a îmbrăcat cu Lumina ca şi cu o haină. Din această îmbrăcăminte de lumină se trimit acele raze către noi la Înviere. Lumina vine din umanitatea lui Hristos care a fost pătrunsă de darurile Sfântului Duh. Si se ştie că numai la Paştele Ortodox se întâmplă această minune dumnezeiască“, arată ÎnaltPreaSfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.



La masă cu Domnul

Mulţumind Domnului că ne-a ajutat să punem pe masă hrană şi pentru trup, mâncăm pască, ciocnim ouă roşii şi ne înfruptăm din cozonac. Căci pasca este pâinea sfinţită, oul este viaţa, roşul este culoarea sângelui lui Hristos pentru mântuirea omenirii, iar cozonacul aminteşte de Pâinea harică pogorâtă din Ceruri.

Paştele este rânduit în duminica de după prima lună plină de la echinocţiul de primăvară. Denumirea de origine ebraică semnifică „trecerea“ - de la moarte la viaţă. „Este trecerea de la moarte la viaţă, de la robie la libertate, de la întuneric la lumină. Această sărbătoare trebuie ţinută cu simţirea lui Hristos Cel înviat, în suflet şi în viaţă. Nimic nu se împlineşte fără Înviere“, declară ierarhul Tomisului.

După răstignirea lui Hristos din Vinerea Mare, Paştele celebrează astfel eliberarea de păcatul strămoşesc şi intrarea în viaţa veşnică. De aceea trebuie să ne bucurăm în primul rând sufletele, nu doar prin desfătarea simţurilor la masa de Paşti. Dacă vom privi mai atent la semnificaţia acestei zile, la însemnătatea bucatelor pe care le punem pe masă, Sărbătoarea va avea alt gust.

Revelionul credincioşilor

Părintele Eugen Tănăsescu, blogger Adevărul, vorbeşte despre Înviere ca fiind adevăratul Revelion al credincioşilor. „Noaptea de Înviere reprezintă hotarul dintre două lumi şi, totodată, înnoirea vieţii întru Hristos. Această noapte este „Revelionul“ cel adevărat al creştinilor, căci Învierea este sărbătoarea renaşterii spirituale“, afirmă preotul.

Tănăsescu mai atrage atenţia asupra deşertăciunii care ne paşte sărbătoarea de Paşti. „Primirea de Lumină şi de pască nu sunt suficiente pentru a sărbători Învierea. Lumina şi Pasca sunt zero fără Hristos. Aşadar degeaba ai masa plină dacă ai sufletul gol. E bine să ne săturăm cu Mielul Hristos, mai degrabă decât cu mielul gătit“, spune părintele Tănăsescu.



Trei zile de Paşti, pentru Sfânta Treime

Învierea lui Iisus Hristos este singura sărbătoare creştină care ţine trei zile: duminică, luni, marţi. Acest lucru se întâmplă în cinstea Sfintei Treimi - Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, care lucrează Învierea Fiului lui Dumnezeu. Învierea este aşadar cea mai importantă sărbătoare, fundamentul creştinismului, datorită simbolisticii sale - mântuirea, începutul vieţii veşnice.

„Paştele este cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, care copleşeşte toate sărbătorile: Naşterea, Botezul, Schimbarea la Faţă. Toate se împlinesc în Înviere. Învierea aduce desăvârşirea, aduce Lumina lui Hristos. Trebuie să curăţească şi simţirile noastre, o înălţare către Dumnezeu cel Sfânt. Este o sărbătoare a iertării, a păcii, a dragostei, să ne împărtăşim Lumina unii altora. Hristos a înviat! Adevărat a înviat!“, transmite ÎnaltPreaSfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.



Vă mai recomandăm

Petre Ţuţea: „Am avut revelaţia că fără Dumnezeu nu există adevăr”

De ce ne face mai puternici pelerinajul la Locurile Sfinte, în Săptămâna Patimilor. Explicaţiile preoţilor pentru călătoria spirituală cu care suntem datori





 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

Sorin Barbul
11.04.2015, 12:22:52

MĂ OMORÂȚI CU „PAȘTELE”!!! E ÎNEBUNITOARE OBSESIA ASTA CU REITERAREA PÂNĂ LA EXASPERARE A ABERAȚIEI : „PAȘTE FERICIT !” Asa cum am scris de mai multe ori, errare humanum est; perseverare diabolicum (A gresi este omenesc, a persevera in greseala este diavolesc). Vad ca eroarea singularului "Paste" (de sorginte miticeasca?) devine aproape generala. Ca si in franceza (Paques), in germana si in maghiara, si in romana cuvantul se foloseste doar la plural, desi uzajul recent (in special datorita mass-media) a fost pervertit si a "stricat" limba. Sa ne amintim celebrul vers din poezia "La Pasti" a lui Cosbuc : "Sunt Pastile, nu plange mama!" "Paste" - atunci cand nu e vorba de verbul "a paste" ci de marea sarbatoare - este corect in romana doar in sintagmele : « Pastele evreiesc », « floarea Pastelui ». « Insula Pastelui » si "Pastele m a - s i i!" Pentru cei ce se mai indoiesc de acest lucru, le citez din NOUL DICTIONAR UNIVERSAL AL LIMBII ROMANE: Pasti : 1. cea mai mare sarbatoare religioasa celebrata anual de crestini in memoria invierii lui Isus Hristos [....] "din an in Pasti" 2. anafura pe care preotul o imparte credinciosilor in biserica in ziua de Pasti 3. (si Pastele evreiesc) Pesach 4. pastile cailor In dictionar cuvantul e dat la singular doar in "Pastele evreiesc" si in "floarea Pastelui". În plus, şi biserica optează forma Paşti, după cum reiese atât din Biblie, cât şi din Dicţionarul religios, publicat în 1994. (Într-un articol publicat la Timișoara, protopop dr. Ioan Bude scrie: „Faptul ca de cativa ani, in vocabularul uzual al limbii romane - la toate nivelurile si chiar si in mediul bisericesc - s-a inoculat, cu titlul de sindrom, o grava eroare de exprimare in pronuntarea denumirii biblice a celui mai mare praznic al crestinismului: Sfintele Pasti, sau Invierea Domnului, sub forma peiorativa si stranie de "Paste", ne determina sa luam atitudine, semnaland pericolul iminent de degenerare in erezie a conotatiilor biblice si dogmatice, caracteristice acestui eveniment culminant al mantuirii noastre... Termenul de "Pasti", are in limba romana numai forma de plural pentru exprimarea corecta a multiplelor lui sensuri, din limba ebraica biblica.”, conchizând: „noi nu praznuim "Pastele", ci "Sfintele Pasti" si ca e incorect sa ne felicitam cu "Paste fericit!") Eu personal refuz sa Pasc Fericit; sa o faca rumegatoarele ! Deci Sarbatori Fericite! (urarea traditionala romaneasca) sau, eventual Pasti fericite tuturor!

+1 (3 voturi)
Miaurice Miao
12.04.2015, 11:16:43

Corect aproape integral. Mai putin originea "miticeasca" a folosirii la singular. Fara a intra in polemici si dincolo de dorinta de a jigni pe cineva, faceti, va rog, un scurt inventar al personajelor care polueaza "sticla". Poate veti observa ca lighioanele in cauza respecta cu sfintenie procentajul pe regiuni istorice al cetatenilor Romaniei. Nu numai meridionalii "mitici", asa cum cu dragalasenie nu uitati sa mentionati, ci si septentrionii ardeleni, maramureseni, bihoreni, banateni (bine, acestia sunt "occidentali" geografic si in pretentii) si moldoveni (cu tot cu bucovineni, y compris) sunt bine (unii chiar prea bine) reprezentati. Si nu vad sa-l apuce pe vreunul tusea cand vorbeste agramat, vulgar sau pe langa subiect. Va asigur ca malurile Dambovitei sau ale Oltului au acelasi efect ca si cele ale Muresului, Begai, Crisurilor sau Bahluiului. Retin niste ape folositoare omului. Este "meritul" omului ce face mai departe cu originea sa. Vorbiti despre "Paste fericit". Ar mai fi si "imi cer scuze" ( in loc de a prezenta), "discriminare pozitiva", "crestere negativa", "tiruri prietenesti", chestii "prietenoase cu mediul", "actori politici" etc., repetate cu nesat nu numai de Ponta, Andreea Esca, Geoana sau Basescu, ci si de Boc, Mihaela Radulescu, Blaga, Nechita, Florin Busuioc, Florin Piersic Ioan Rus si alti comici vestiti ai ecranului. Observati ca nu i-am diferentiat pe ocupatii. Nici nu era cazul. Apartin cu totii subspeciei "Homo sapiens sapiens vulgaris" si utilizeaza limba romana "vulgara", nu vulgata. In consecinta, , daca vorbiti doar despre "mitici", aveti o vedere selectiva si o problema cu observarea impartiala. Sarbatori Pascale Fericite tuturor!

Sorin Barbul
12.04.2015, 11:25:12

Mulțumim. ”Miorlăică”, Sărbători fericite și dumitale!

+1 (1 vot)
Miaurice Miao
12.04.2015, 12:04:42

Reciproka! Semnat: al dumneavoastra Miorlau (sunt, totusi, prea batran pentru diminutive), simplu si fara pluralul de majestate. Doar cu cel de politite.

+1 (1 vot)
Modifică Setările