De ce este sănătatea cel mai bolnav domeniu din România. Cauzele enumerate de reprezentanţii pacienţilor

Plătim taxe, impozite şi asigurări toată viaţa, servicii medicale, la stat sau la privat, ne achităm analizele de laborator, consultaţiile, reţetele etc, deşi am fi avut dreptul la gratuităţi. Şi totuşi nu ajunge. La fiecare situaţie mai grea, sistemul sanitar strigă după ajutor, care vine tot de la populaţie, sub formă de donaţii. Unde este problema?

În faptul că ne-am complăcut, de la mic la mare, dintotdeauna, de oricare parte a baricadei ne-am fi aflat. Aceasta este şi părerea lui Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor, despre reala cauză a crizei profunde din sistemul sanitar. 

Pornind de la pacientul care acceptă umil să nu fie tratat corect şi se răzvrăteşte doar în sinea lui, până la personalul medical care vrea să-şi păstreze locul sub soare în ciuda focarului de infecţie administrativă - toţi fac compromisuri doar ca să „se descurce“. 

Numirile politice, boala sistemului medical românesc

Boala sistemului medical românesc o reprezintă, în momentul de faţă, numirile politice, ascensiunile fără suport profesional şi păstrarea în funcţie a unor veşnici şefi - consideră Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor. „Acceptăm parveniţi în sistem, promovăm oportunişti, ne complacem în astfel de situaţii“, spune el. 

Şefii de instituţii publice sunt numiţi doar politic, după apartenenţa la o castă sau alta, ascensiunile în carieră se fac după criterii în care competenţa nu este pe primul loc, iar procedurile, protocoalele şi organizarea sunt atât de deficitare încât le simt pe pielea lor atât pacienţii, cât şi personalul medical - care se plânge permanent de neajunsuri. Frica de politic, excluderea profesioniştilor din comisii, măsuri discreţionare sunt doar câteva dintre cele mai mari tare ale sistemului medical, enumeră Barbu.

Slaba pregătire profesională, lipsa de viziune, sentimentul de Dumnezeu pe pământ, tovărăşia cu companiile Pharma, mirajul banilor, pierderea umanităţii au corupt sistemul sanitar până într-atât încât el însuşi are nevoie de vindecare. Are resurse să se însănătoşească? Cu profesioniştii dedicaţi pe care încă-i mai are, cu alocare corectă de fonduri şi folosire judicioasă a dotării medicale, cu păstrarea materialelor sanitare în incintă şi cu adoptarea unei curăţenii pe toate planurile – răspunsul poate fi afirmativ. 

La ultima discuţie avută, despre grava problemă de funcţionare din Unităţile de Primiri Urgenţe, aşa cum sunt ele organizate în prezent, el dădea exemplu Spitalul din Suceava (alături de Spitalul Floreasca şi Spitalul Universitar din Bucureşti) pentru crearea de facilităţi în ambulator, de pre-triere a cazurilor înainte de a intra în Urgenţă. Totuşi, exact pe aici au intrat, ca prin brânză, coronavirusaţii. De ce? Pentru că epidemia era încă minimalizată de autorităţile centrale, care transmiteau public, cu destulă suficienţă, că este doar o afecţiune mai slabă decât gripa, pe care presa „o umflă“ ca să dea medicilor de lucru.

Cel mai modern spital din ţară, dinamitat de coronavirus prin UPU

Barbu îşi menţine părerea că Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava este cel mai modern din România, cu toate secţiile integrate şi cu toate specializările reprezentate în ambulatoriu (chiar şi cu 2 cabinete la unele specializări grele) şi arată că acesta a fost dinamitat de coronavirus prin UPU. Aici, pacienţii nu au fost filtraţi corespunzător, iar personalul nu a luat în considerare semnalele grave ale epidemiei.

„Când însuşi Streinu-Cercel (n.red. - manager al Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş“ din Bucureşti) iese la televizor şi spune că nu este mai grav decât gripa şi că ne alarmăm degeaba, că se tratează cu ciorbă, iar Rafila (n.r. - preşedintele Societăţii de Microbiologie) zice că e ok, medicii au crezut. Nu şi-au luat măsuri de protecţie, în ciuda tuturor semnalelor de alarmă de pe plan mondial. Iar bolnavii veniţi masiv din Italia şi Spania pe aeroportul din Suceava (vedeţi câte curse directe sunt acolo) au trecut ca prin brânză prin controale, cu declaraţii incomplete sau necompletate – cum să nu se ajungă la acest dezastru?“, explică Vasile Barbu. 

Preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor vorbeşte despre lipsa de coeziune între cei care conduc sistemul medical din judeţul Suceava: „Directoarea DSP era numită de PSD, directorul spitalului de PNL, iar directorul medical – era impus de DSP, deci tot de PSD, deşi trebuia numit de CJ. Nu colaborau, nu cooperau. Apoi când a izbucnit focarul de acolo, n-au mai putut controla problema. Oamenii care lucrează în străinătate vin în ţară să-şi facă analize, acolo lucrează la negru, aici nu sunt asiguraţi… Vin la Urgenţă, care îi tratează pe toţi. Iar Urgenţa e zona cea mai vulnerabilă a unui spital. Dar nici acum, în spitale nu se aplică regulile. Unii au echipament, alţii nu. Brancardieri, infirmiere nu au. Primesc doar medicii care au făcut scandal. Nici în acest ceas nu sunt luate măsuri pentru tot personalul medical, Nepăsare, neglijenţă, eroare. De la ministrul Vela, la secretarul de stat Arafat care a dat nişte ordine iresponsabile – pentru faptul c-au lăsat corpul medical neprotejat în faţa epidemiei i-aş băga în puşcărie“.

„În mediul rural e jale“

Barbu este de părere că raportările cazurilor de coronavirus / COVID-19 sunt false, iar pacienţii izolaţi sunt, de fapt, mult mai mulţi. „În mediul rural este jale. În Teleorman avem femei venite din Spania şi Italia, în sate vecine, Ţigăneşti şi Brânceni. Una a venit acasă fără niciun control, a stat cu familia, şi-a vizitat rudele, a fost la coafor, la doctor, a mânjit tot. Alta a plecat la Bucureşti să-şi vadă fiica. DSP nici nu i-a băgat în seamă“.

Dacă vrem să fim sănătoşi în toate, trebuie să ne schimbăm conduita, iar asta poate fi pornită de jos în sus – pentru că de sus în jos, starea greşită persistă.

Ce putem face noi, ca pacienţi, ca să ne protejăm? Să cerem să fim trataţi cu demnitate, să nu mai acceptăm cultura umilinţei. Şi dacă vedem, mai ales acum, pe timp de pandemie, că nu sunt respectate protocoalele, să cerem aplicarea legii.

 „Să nu acceptăm compromisuri. Să mergem la spital şi să cerem să fim protejaţi. În aceste zile am avut un caz, un pacient cu multiple afecţiuni, în mare suferinţă şi nedeplasabil, care era refuzat de medicul de familie la eliberarea unei adeverinţe de prelungire a concediului medical. Medicul i-a vorbit pe un ton dispreţuitor şi i-a zis că el nu se deplasează la domiciliu şi că bolnavul n-are decât să găsească o soluţie. <Nu mai pot de durere, dar nu vreau să-l supăr pe domnul doctor>, mi-a spus omul. M-a durut pe mine umilinţa la care era supus. Am semnalat cazul CJAS-ului, care l-a obligat pe doctor să elibereze adeverinţa. Deci putem face ca lucrurile să se rezolve, dacă ne cerem drepturile“, dă exemplu Vasile Barbu. 

Pe aceeaşi temă: 

VIDEO Aşa arată noul spital militar de campanie, instalat pe stadion, pentru pandemia COVID-19

Cadru medical, infectat cu coronavirus, cercetat penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor