Constanţa

articolul anterior articolul urmator

Descoperirile uimitoare făcute după cutremurul din 4 martie 1977: blocuri fără fundaţie, aparatură de filaj şi arme

16
4 Mar 2016 10:49:45
Autor: Mariana Iancu
Imagini de la cutremurul din 1977 FOTO www.mediasinfo.ro
Imagini de la cutremurul din 1977 FOTO www.mediasinfo.ro

În martie 1977, România a fost zguduiă de cel mai puternic cutremur din ultima jumătate de secol. Seismul care a avut magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a avut loc la ora 21.22.22 şi a durat 56 de secunde.

După cutremur, au apărut mari dezvăluiri. Oamenii, nemulţumiţi, îşi spuneau problemele la colţ de stradă sau în faţa prietenilor.
 
Vorbele lor ajungeau însă la urechile turnătorilor, care informau Securitatea. Într-unul dintre rapoarte se consemnează faptul că în urma cutremurului s-au găsit blocuri fără fundaţie, ceea ce denotă că s-au furat multe materiale de construcţii la ridicarea acestora. 
 
Alt document vorbeşte despre faptul că în blocurile Dunărea şi Continental, unde locuiau oameni cu funcţii în aparatul de stat, s-au descoperit în ruine aparate de emisie în funcţiune, arme, dar şi acte în alb.
 
 
 
 
Printre victimele cutremurului s-au numărat şi câteva personalităţi marcante ale ţării noastre: Doina Badea, Toma Caragiu, Alexandru Bocăneţ, prozatorii A. E. Baconski şi Alexandru Ivasiuc. 
 
Actorul Toma Caragiu ştia că o să moară
 
Regretatul actor Florian Pittiş a povestit, după moartea actorului Toma Caragiu, că a surprins o discuţie care a avut loc între Caragiu şi directorul adjunct al teatrului Bulandra, Maxim Crişan, în care actorul mort în timpul cutremurului din 4 martie 1977 spunea că nu va merge cu avionul într-un turneu în America, ci va merge cu vaporul întrucât cineva îi prezisese că va muri într-o prăbuşire.
 
„Ultimul său spectacol a avut loc pe 2 martie 1977. Este vorba de piesa «Lungul drum al zilei către noapte». In pauză, a vorbit la telefon cu Maxim Crişan, directorul adjunct de la «Bulandra», care-i spunea ceva de un turneu în America. «Eu, cu avionul? Nu, lasă că-mi aranjez cu vaporul. Mi-a prezis cineva că o să mor într-o prăbuşire». In actul IV, mi-am dat seama că e foarte, foarte obosit. A vrut să-şi aprindă o ţigară, deşi rolul nu prevedea asta. L-am impiedicat s-o facă, trăgându-l de mână, cu vorbele: «Tată, nu face asta!». După spectacol, m-a alergat prin tot teatrul, spunându-mi: «De ce mi-ai făcut asta? Vrei să mor acum?»”, a povestit, la vremea respectivă, regretatul artist Florian Pittiş.
 
 
 
Imagini din martie 1977 FOTO Muzeul de Fotografie
 
Unde s-au dus banii din contul „Omenia“
 
Imediat după cutremur, Nicolae Ceauşescu a hotărât să deschidă „Contul refacerii, solidarităţii şi omeniei“, cunoscut sub numele de „Omenia“, unde toţi oamenii muncii trebuiau să doneze bani pentru reconstrucţia ţării. În ajutorul României au sărit atunci şi ţările străine, care au trimis sume mari de bani pentru reconstrucţia Bucureştiului, oraşul cel mai afectat de cutremur.
 
Un muncitor din Botoşani, care lucra la un şantier din Constanţa, şi-a dat şi el cu părerea despre contul Omenia. Vorbele sale apar în raport:  „Cutremurul pe aici la Constanţa s-a simţit de gradul 3, nu s-au produs dărâmături, în schimb ne jefuiesc ăştia cu ajutorul pentru sinistaţi. Câte ajutoare au dat alte ţări se făcea aproape un nou Bucureşti, dar ăştia ai noştri tot umblă cu coşul pe la poarta şantierului“. 
 
Hoteluri din Mamaia afectate de cutremur
 
La Constanţa, cutremurul din 4 martie 1977 a produs pagube minore, faţă de ceea ce s-a întâmplat la nivelul întregii ţări, unde au murit peste 1.500 de oameni, dintre care 1.391 numai îm Bucureşti. 
 
Conform unor documente din arhiva CNSAS, în Constanţa au fost avariate 22 de clădiri în oraş, 10 la Cernavodă. 105 persoane au fost evacuate şi 20 de unităţi economice. 
 
Pagube cauzate ca urmare a distrugerii de bunuri s-au ridicat la 296.000 de lei pentru comerţul de stat, 510 lei la Comturist Eforie, la Navlomar – 4.000 de lei şi la cooperaţia de consum – 552.000 lei. 
Peste 90 de familii au fost evacuate, dintre care 40 au primit case, iar 51 dintre constănţeni au fost evacuaţi provizoriu la căminul de bătrâni din Constanţa.
 
Dintre clădirile mai imortante din oraş au avut nevoie de consolidări şcoala generală nr 2 de pe strada Muzeelor, Liceul de muzică şi Liceul Mihai Eminescu. 
 
În staţiunea Mamaia au apărut fisuri la hotelurile Pelican, Palas, Modern, Perla, Castel, Doina, Riviera, Internaţional şi Parc. 
    
 
Imagini din martie 1977 FOTO Muzeul de Fotografie
 
Cuplul Ceauşescu, în Nigeria 
 
În seara zilei de 4 martie 1977, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau în Nigeria, la un banchet care se dădea în cinstea lor. După ce a primit vestea despre cutremur, Ceauşescu a întrerupt banchetul. La telefon a instituit starea de necesitate în România, iar a doua zi de dimineaţă, cei doi au aterizat pe aeroportul Otopeni.
 
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, la circa 100 de kilometri adâncime, iar unda de şoc s-a simţit în toată zona balcanică.
 
Marile cutremure din ultimele secole
 
-8 august 1681 (7 - 8 grade Richter). Are loc în timpul domnitorului Şerban Cantacuzino. „Pământul s-a cutremurat cât n-a mai pomenit altădată nimenea", consemnau istoricii.
 
-31 mai 1738 (7 - 8 grade Richter). S-a produs în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat. „Într-un loc în apropierea Bucureştilor, pământul s-a căscat şi s-a făcut o groapă adâncă", scria cronicarul Constantin Dapontes. „Multe bolte şi ziduri ale mănăstirilor şi caselor au crăpat. Încă unile au şi căzut aici în Bucureşti. Iar afară multe biserici şi bolte s-au surpat de tot şi pământul pe alocurea s-au despicat şi au eşit apă cu miros de iarbă de puşcă şi de pucioasă". Academicianul Grigore Ştefănescu scria, într-un studiu publicat la 1901, că în timpul seismului din 1738, clopotele bisericilor au început să sune singure.
 
-26 octombrie 1802, ora 12.55 (7,9 grade Richter). A durat 2 minute şi jumătate, timp în care „mişcările solului semănau cu acelea ale valurilor", iar o mulţime de clădiri s-au dărâmat cu totul, altele s-au zdruncinat puternic şi au crăpat de sus până jos. Celebră a fost ruperea în două a turnului Colţea: „S-a rupt turnul cel înalt, Colţea, care era podoaba oraşului, iar din casele boiereşti şi din cele de obşte puţine au scăpat zdravene", notau cronicarii. Dionisie Eclesiarhul spunea: „S-a cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor oraşului, cu ceasornic, au căzut şi s-au sfărâmat, şi era atunci mare frică".
 
-23 ianuarie 1838 (7,5 grade Richter). Raportul întocmit de prefectul poliţiei arată că au fost 8 morţi, 14 răniţi, 36 case dărâmate în întregime şi multe cu stricăciuni serioase.
 
-10 noiembrie 1940, ora 3.39 (Magnitudine 7,7 grade pe scara Richter). Faza critică a durat în jur de trei minute. Efectele au fost devastatoare, mai ales în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia, iar numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova. „Astă-noapte, la orele 3.39 minute, un înspăimântător cutremur de pământ a zguduit Capitala. Clădirile cele mai tari au pârâit, pereţii s-au crăpat, iar tencuiala s-a desprins pe suprafeţe mari.
 
Oamenii au sărit buimaci din somn şi au încercat să se salveze", scria presa din 1940. În Bucureşti au fost înregistraţi circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton. „O clădire de 12 etaje de pe Bulevardul Brătianu, colţ cu strada Regală, situat în plin centrul Capitalei, s-a dărâmat până la temelii, iar zeci de locatari au fost prinşi sub dărâmături". „Conductele de gaz şi apă au fost rupte şi au provocat inundaţii şi incendii. Nu mai existau comunicaţii telefonice şi nici energie electrică. Pentru câteva ore, pe timpul nopţii, a fost un spectacol al disperării de nedescris", arată documentele Muzeului Naţional al Pompierilor Bucureşti.
 
 

CITIŢI ŞI:

Cutremurul din 1977, scenele groazei din Bucureşti: bucăţi din trupurile morţilor erau împrăştiate peste tot, iar zeci de clădiri au devenit mormane de moloz

Poveştile românilor care au deturnat avioane ca să evadeze din comunism: şase au ajuns până în Austria

EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

16 Comentarii

emil sava
4.03.2016, 13:12:33

o timpenie enorma ! nu existau blocuri fara fundatie !!! pe vremea aia nimeni nu punea botu la bani publici( adica ai statului).era puscarie pe viatza sau condamnare la moarte.

+2 (6 voturi)
remus radu
4.03.2016, 15:34:15

sa spui ca''blocurile nu aveau fundatie'', este o prostie(ca sa ramanem in domeniu!) monumentala! un bloc ( de4,5 nivele cel putin !) fara fundatie se darama inainte de a fi terminat,nu avea nevoie de un cutremur ! in constructii fundatiile sunt ...fundamentale! construind o cladire din beton,bca ,caramida sau boltari fara fundatie, cladirea se scufunda din cauza greutatii in stratul vegetal de suprafata ! scufundarea prezinta viteze diferite sub cladire din cauza densitatii diferite a solului si din acest motiv cladirea se crapa si in functie de greutatea ei si de densitatea solului se darama mai rmai devreme sau mai tarziu ! bravo domnilor ''jurnalisti''publcati iar bazaconii doar pentru a fi interesanti si reusiti sa fiti doar penibili ! multe ''succesuri'' in continuare !

+4 (4 voturi)
mircea georgescu
4.03.2016, 15:49:49

E vorba de scrisoarea unui informator. Atat l-a dus capul!

+2 (2 voturi)
mel5
4.03.2016, 15:55:56

Just: adevărul este că tocmai blocurie noi au rezistat - în totalitate, cel mai bine, iar cele picate (ultracentrale) au fost mai toate din perioada interbelică. Chiar dacă s-a întâmplat să se mai prăbușească și câte un bloc mai nou, ca cel cu cofetăria Nestor din Calea Victoriei cu Piața Palatului, cauza a fost eliminarea iresponsabilă - pentru mărirea spațiului de la parter, a mai multor stâlpi de rezistență. Sau în cazul centrului de calcul de la gara de nord, problema a fost suprasolicitarea rezistenței cu tot mai multă aparatură foarte grea (chiar dacă s-a spus că acolo s-a furat mai mult beton, totuși era vorba de o clădire robustă cu doar 2-3, cel mult 4 etaje).

+1 (1 vot)
mel5
4.03.2016, 15:57:45

Fără fundație nu se poate face decât o casă cu cel mult un...nivel. Peste care orice încercare de etajare duce imediat la fisuri în pereți.

+2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (16)