Destinul aventuros al italiencei care a creat patrimoniul Muzeului Botanic: era urmaşa toboşarului lui Garibaldi
0Micul muzeu al Grădinii Botanice din Bucureşti este împodobit de lucrările unei italience venite în România, Angiolina Santocono, al cărei destin este spectaculos.
Angiolina Santocono s-a născut la Cairo, în Egiptul anului 1889, unde părinţii ei se refugiaseră. Artista se trăgea din neamul unui toboşar al generalului Giuseppe Garibaldi (1807-1882), fondator al Italiei moderne.
După câţiva ani petrecuţi pe tărâmul faraonilor, familia Santocono face o schimbare drastică şi se mută înapoi pe bătrânul continent. Italienii aleg să se stabilească într-o mică ţară latină, extrem de apropiată de sufletul romanilor şi vin în România, cu cele două fiice - Angiolina şi Rozalia.
Aici, tânăra Angiolina, care manifestase înclinaţii artistice, se mărită cu Ferdinand Peter, un austriac cu care o să aibă, la rândul ei, două fete: Lucia şi Maria.
Fiica Lucia avea să fie mama a doi campioni ai României la yachting - Mircea şi Emilian Gressianu, primul dintre ei dispărut în condiţii tragice, neelucidate niciodată, în timpul unei regate din mai 1966.
Pictura din Castelul Peleş
Fiul cel mic al Luciei, Emilian Gressianu, relatează cum a intrat bunica sa în vizorul autorităţilor comuniste.
„Odată, pe când se afla în Sinaia, Angiolina a văzut un buchet splendid de flori aşezat la un monument. Era îndrăgostită de natură, în special de flori, de plante, aşa că ia buchetul să-l imortalizeze pe o pânză. După ce-l pictează, îl aduce înapoi la monument şi află că buchetul fusese depus de una dintre prinţesele familiei regale. În semn de omagiu, Angiolina trimite în dar pictura la castelul de la Peleş. La izgonirea familiei regale, castelul este percheziţionat de comunişti, care găsesc printre altele pictura Angiolinei oferită cadou. A avut mult de pătimit pentru acea lucrare. Comuniştii au catalogat-o drept pictoriţă regalistă şi a fost multă vreme hărţuită de autorităţi“, istoriseşte Emilian Gressianu.
O casă pictată din Ferentari poartă amprenta italiencei Angiolina Santocono, care la 72 ani a trăit bucuria de a fi artista aleasă pentru a realiza lucrările reprezentative de la Grădina Botanică din Bucureşti. Ce putea fi mai frumos decât să îţi petreci restul zilelor pictând natura, în mijlocul unei grădini botanice? Colecţia de acuarele a Angiolinei Santocono, compusă din 1.033 lucrări reprezentând plante, licheni, muşchi şi ciuperci este găzduită de Muzeul Grădinii Botanice de la Bucureşti, din anii `60.
Frumuseţea naturii
Grădina Botanică a Capitalei a fost înfiinţată prin voia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ca instituţie de educaţie şi cultură, în noiembrie 1860. În 1874, marele botanist român Dimitrie Brânză este cel care dezvoltă grădina pe actualul său amplasament de aproape 18 hectare de pe malul Dâmboviţei.
Constituită după modelul Grădinii botanice din Liége, grădina are mult de suferit în timpul Primului Război Mondial, deoarece aici a fost cantonată o brigadă a armatei de ocupaţii. În Al Doilea Război Mondial suferă în continuare pierderi din lipsa combustibilului pentru încălzirea serelor sau bombardamentelor. Din 1954, instituţia intră în subordinea Universităţii Bucureşti, care organizează muzeul botanic în 1964. Din 1994, grădina botanică universitară poartă numele omului de ştiinţă.
Angiolina Santocono, artista care a creat patrimoniul Muzeului Grădinii Botanice de la Bucureşti, s-a stins din viaţă în 1969. Opera ei face, însă, lumea să viseze la frumuseţile naturii.
Sursa foto colectionarul.eu
Pe aceeaşi temă:
Pictorul evreu fascinat de figurile exotice ale musulmanilor din Dobrogea
Se încarcă comentariile...
