Deţinuţii politici din România, serbaţi odată cu Sfinţii Mucenici. De ce contestă decizia unii supravieţuitori ai temniţelor

Deţinuţi politic escortaţi de jandarmi spre proces Fototeca online a comunismului românesc Cota 4/1934

Luptătorii anticomunişti care au suferit în temniţele comuniste sunt celebraţi la data de 9 martie, când în calendarul ortodox sunt sărbătoriţi cei 40 Mucenici. Ziua aleasă este contestată de unii supravieţuitori ai regimului, în timp ce altora li se pare doar un amănunt care nu poate schimba desconsiderarea de către autorităţi a acestei categorii sacrificate.

La data de 9 martie, românii serbează Ziua Deţinuţilor Politici, stabilită printr-o lege dată în 2011. Şi tot la 9 martie, ortodocşii sărbătoresc Sfinţii Mucenici. Alăturarea a fost considerată inspirată, mai ales că Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România comemora în acea zi tovarăşii ucişi de regimul comunist.

Dar nu toţi împărtăşesc această opinie. Alexandru Mihalcea, reputat ziarist constănţean şi deţinut politic, consideră data nefericit aleasă, deoarece sobra Zi a Deţinuţilor este umbrită de popularii Mucenici. „Lumea are tendinţa să reţină sărbătoarea populară, nu trebuia ca Ziua Deţinuţilor Politici să fie legată de pomenirea Mucenicilor, mai ales că nu toţi sunt de aceeaşi confesiune“, arată Mihalcea, în timp ce Paul Andreescu, liderul AFDPR Constanţa, este sceptic: „Schimbarea datei nu ar schimba cu nimic comportamentul autorităţilor faţă de noi“.

AFDPR a preferat, însă, păstrarea acestei sărbătoriri, deşi fuseseră propuneri de a alege o altă dată fără semnificaţie religioasă, precum şi declararea zilei de 26 octombrie ca Ziua Luptătorilor din Rezistenţa Armată.

Desconsiderarea doare mai tare

Dacă mai există ceva ce îi indignează pe deţinuţii politici este atitudinea statului român tocmai faţă de ei, cei cărora le datorăm demnitatea opoziţiei la un regim totalitarist. „Deţinuţii politici au fost cel puţin desconsideraţi de statul român şi chiar, într-o formă subtilă, persecutaţi. Este o adversitate fie făţişă, fie surdă, fie grosolană, faţă de deţinuţii politici. Decretul 118/90 pentru recunoaşterea unor drepturi este dat ca o formă de asistenţă socială, în timp ce pensiile «ilegaliştilor» sunt o sfidare la adresa cetăţeanului român. Aceşti paraziţi care au luptat pentru dezmembrarea statului român, pentru roaderea şi măcinarea lui din interior, care s-au stabilit în case ce nu le aparţineau, au trăit foarte bine în democraţia de tip iliesciană“, este revoltat Alexandru Mihalcea, dat afară din facultate chiar în prag de absolvire, la finele anilor `50, fiind aruncat în puşcărie pentru că era un element suspect: citea prea mult.

Desconsiderarea se manifestă şi în ziua care ar trebui să marcheze sacrificiul luptătorilor anticomunişti. „Nicio instituţie nu organizează vreun ceremonial pentru deţinuţii politici. Dar nu ne plângem de asta, noi ne facem oricum datoria. Vom avea slujba de comemorare a victimelor, ca în fiecare an, la sediul asociaţiei noastre“, spune Paul Andreescu, liderul AFDPR Constanţa. El a fost arestat pe când era un licean de 17 ani, fiindcă discutase într-un cerc restrâns de prieteni cum să se împotrivească instaurării regimului stalinist. Pentru asta a făcut 5 ani de închisoare, plus 2 ani de domiciliu forţat la Rubla, un sat „disciplinar“ din judeţul Brăila. Acum libertatea de opinie a tinerilor nu mai este un delict. „Tinerilor le urez să aibă încredere în viitor, pe care trebuie să şi-l croiască singuri, pentru că au posibilitatea şi libertatea să o facă. Iar fraţilor şi surorilor mele de suferinţă le doresc sănătate, ştiu că au nevoie de ea“, a transmis Paul Andreescu.

Alexandru Mihalcea, Radu Ciuceanu, Paul Andreescu Foto Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveni/Sînziana Ionescu

Istoricul Alin Mureşan, directorul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), accentuează locul deţinuţilor politici în trecutul naţiunii române. „Deţinuţii politici au avut în primul rând un rol moral: au demonstrat lumii că românii nu acceptă fără împotrivire un regim instalat abuziv. Pentru o societate materialistă, pragmatică poate că e greu să înţeleagă importanţa valorilor morale, a demnităţii, a unei vieţi fără compromisuri majore, dar la scara largă a istoriei acestea sunt lucrurile care rămân. Iar dacă noi putem ţine capul sus astăzi, este exclusiv meritul lor şi al celor care i-au sprijinit - familii, apropiaţi“, punctează Alin Mureşan, directorul IICCMER.

Citește și: Amintirile înfiorătoare din noaptea de Înviere ale unui deţinut politic, închis în beciurile comuniste: „Dumnezeu mă trimisese acolo, sub formă de pedeapsă“

„Am mai rămas puţini...“

Radu Ciuceanu a trecut prin închisoarea de la Piteşti, cea mai cruntă formă de pedepsire a „duşmanilor poporului“. Aceştia erau supuşi unui experiment inuman: după ce erau înfometaţi şi torturaţi, deţinuţii care acceptau „reeducarea“ erau puşi să-i bată până la eliminare pe tovarăşii de suferinţă care încă nu cedaseră. Ciuceanu conduce actualmente Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului şi este fondator al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România în zilele Revoluţiei din Decembrie 1989. „Am mai rămas puţini, mai ales dintre cei care au participat activ şi eficace la lupta pentru demnitate şi afirmare a poporului român. Am dori ca, cel puţin tineretul, să-şi mai plece ochii către trecutul luptătorilor noştri, care au înnobilat pământul României prin oasele şi faptele lor“, declară Radu Ciuceanu.

Acelaşi lucru îl doresc deţinuţii politici de la preşedintele Klaus Iohannis. La data de 7 mai va avea loc dezvelirea monumentului denumit „Aripi“, ridicat în memoria luptătorilor din rezistenţa anticomunistă 1944-1989, în faţa Casa Presei din Bucureşti. Preşedintele AFDPR Octav Bjoza solicită Cotroceniului să decoreze foşti deţinuţi politici cu ocazia acelui eveniment. „Prioritară este decorarea a patru persoane, ce reclamă oarecare urgenţă, din motive de sănătate şi vârstă. A doua parte, care va cuprinde deţinuţi politici în viaţă, ce au executat de la 10 ani inclusiv în sus, poate să se facă în preajma dezvelirii monumentului“, a cerut Bjoza.

Cei patru eroi anticomunişti aflaţi o vârstă venerabilă şi propuşi pentru decorare sunt: Dumitru Moldovan, în etate de 85 de ani, din Lisa de Făgăraş - Braşov, care a executat 12 ani de temniţă, după ce a căzut, rănit în abdomen şi picioare, într-o ambuscadă pregătită de Securitate; Nicolae Ciurică, în etate de 85 de ani, din Baia de Aramă - Mehedinţi, care a fost condamnat la 25 de ani, iar într-o ambuscadă a fost împuşcat în zona inimii, viaţa fiindu-i salvată de Biblia pe care o purta în buzunarul de la piept, în care s-a oprit glonţul; Elena Ion-Arnăuţoiu, în etate de 97 de ani, din Nucşoara de Argeş, care a executat 6 ani şi 6 luni de temniţă, sora Căpitanului Toma Arnăuţoiu - liderul partizanilor din munţi, a cărei întreagă familie a murit în temniţe; Nicolae Tomaziu, în etate de 100 de ani împliniţi la 28 februarie, care a executat 7 ani de temniţă şi lagăre de muncă, dintre care cea mai mare parte la Canalul Dunărea-Marea Neagră. Eliberat din puşcărie, Tomaziu s-a retras la Mânăstirea Caraiman din Buşteni, unde este monah.

Citește și: Povestea româncei condamnate la temniţă comunistă grea pentru un crez ferm: „Patriotism înseamnă să-l iubeşti pe Dumnezeu şi pe Rege“

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România a intervenit inclusiv la consilierul prezidenţial Andrei Muraru, fostul preşedinte IICCMER, pentru a-i cere urgentarea acestei ceremonii care să onoreze sacrificiul făcut de eroii care mai sunt, încă, printre noi.

Alin Mureşan şi Octav Bjoza Sursa foto Facebook Alin Mureşan/presidency.ro