FOTO VIDEO Vacanţă în România. În Dobrogea, ca-n Jurassic Parc. Aventură prin nordul judeţului dintre Dunăre şi Marea Neagră

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lacul Casian - vedere din Peştera Sfântului Casian din judeţul Constanţa
Lacul Casian - vedere din Peştera Sfântului Casian din judeţul Constanţa

Nordul judeţului Constanţa este numai bun de explorat. Trasând o linie imaginară care să traverseze judeţul, de la Vadu de pe malul Mării Negre către Capidava de pe malul Dunării, undeva la mijlocul distanţei de aproape 100 kilometri, relieful se schimbă. „Adevărul“ vă prezintă, în cadrul celei mai frumoase campanii „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, o parte cu adevărat spectaculoasă a ţării.

Între cele două ape de la extremele Dobrogei se întinde o regiune semimuntoasă, cu stânci de calcar, văi abrupte şi coaste împădurite. Peisajul reprezintă un vestigiu al preistoriei, fiind format din foste recifuri coraliere ale Mării Tetis, strămoaşa Mării Negre.

Cheile Dobrogei sunt o arie de protecţie specială a florei şi faunei din masivul geologic Cheia şi are o suprafaţă de 11.000 hectare. Se află la 45 kilometri nord-vest de Constanţa, dincolo de comuna Mihail Kogălniceanu, pe versantul drept al văii Casimcea, lângă comuna Târguşor. Aria protejată este compusă din rezervaţiile naturale Cheile Dobrogei şi Gura Dobrogei, unde se găsesc nu doar exemplare rare de plante, păsări şi animale, ci şi peşteri din timpuri străvechi.

Specialiştii arată că rezervaţia Cheile Dobrogei este formată din calcare din perioada Jurasicului, care sunt, de fapt, rămăşiţe de atoli. Platourile calcaroase cu forme ciudate, bătute de trecerea apei, se întind de o parte şi de alta a şoselei.

Alături de frumuseţile naturale, zona este presărată şi cu urme arheologice însemnate. În peşterile presărate de-a lungul Cheilor Dobrogei au fost găsite resturi de unelte, vânat şi chiar oseminte ale oamenilor care populau această zonă în epoca preistorică.

Aria naturală Gura Dobrogei este adăpostul răpitoarelor de zi şi de noapte, dar şi al unor specii de plante aflate pe lista roşie, fiind pe cale de dispariţie. La Gura Dobrogei întâlneşti două peşteri renumite căutate de exploratorii pasionaţi: La Adam şi Liliecilor (sau Gura Dobrogei).

Accesul la peşteri se face din DN 2 Constanţa - Mihail Kogălniceanu (25 km), apoi pe DJ 222 Mihail Kogălniceanu - Târguşor (11 km), Târguşor - Gura Dobrogei (pe drum pietruit).

Pentru caverna La Adam, declarată monument speologic al naturii, bat drumul nu doar amatorii de senzaţii tari, ci şi cercetătorii care studiază vieţuitoarele care au trăit şi trăiesc încă în peştera La Adam. Descoperirile în materie de faună fosilă şi de specii troglobionte au clasat grota de la Gura Dobrogei printre cele mai importante din Europa.

Peştera La Adam este locul în care a fost adus la suprafaţă o dovadă antropologică de o valoare rară: un molar care aparţine lui Homo Sapiens Fossilis, cu o vechime estimată la 120.000 ani înaintea erei noastre. În grotă au mai fost găsite 80 specii de fosile jurasice şi de mamifere cuaternare, precum şi 5 piese de piatră cioplită aparţinând unui altar închinat zeului trac Mitras, identificat cu Zeul Luminii.

Caverna are ape şi aer cald, temperatura acestora ajungând uneori şi la 45°C. Pe tavanul peşterii se găsesc stalactite lungi de 4-8 cm, ce oferă o imagine deosebit de frumoasă, pendulând în bătaia aerului cald. În apropierea peşterii există vatra unei aşezări care poartă numele Ester, denumire cu puternice rezonanţe în Vechiul Testament.

Peştera Liliecilor, rămăşiţe umane şi obiecte care datează din Epoca Fierului

Peştera Liliecilor (sau Gura Dobrogei) are 3 intrări şi mai multe galerii lungi de peste 480 metri. Cele mai multe galerii şi încăperi ale peşterii sunt zone de adăpostire a unor mari colonii de lilieci ai speciei mediteraneene. În cavernă au fost atestate mărturii ale traiului uman, unelte de silex paleolitic şi neolitic, fragmente de ceramică neolitică şi obiecte din metal aparţinând Epocii Fierului.

Alte peşteri de la Gura Dobrogei sunt Peştera Adăpostul Rândunelelor - Valea Casimcea la confluenţă cu Pârâul Visterna, acces prin Gura Dobrogei; Peştera Babei (Peştera La Izvor) - Valea Casimcea, acces prin Târguşor - Cheia; Peştera de la Ghilingic - Valea Casimcea, acces prin Târguşor – Cheia; Peştera de la Mireasa - Movila Mireasa, acces prin Mireasa; Peştera de la Cariera Nouă, acces prin Târguşor.

În zonă se află altă grotă faimoasă: Peştera Sfântului Casian. Aici a trăit în secolul IV un vestit teolog al Bizanţului, Casian, unul dintre întemeietorii monahismului. Peştera ascetului a devenit loc de pelerinaj pentru credincioşi, iar la 4 kilometri a fost ridicată o mănăstire frumoasă pentru a duce mai departe tradiţia locului.

Sfântul Casian a lăsat mărturii importante despre oamenii locului, Casienii, care respectau credinţa ortodoxă. Există o piatră scrisă, pe care a fost inscripţionat numele Casienilor şi domeniul acestora. În peştera sfântului care a lăsat Bizanţul pentru Dobrogea au fost găsite urme de locuire datând din secolul I înainte de Hristos.

La 23 kilometri spre Dunăre, între Crucea şi Băltăgeşti, urci pe Allah Bair (dealul lui Allah), cel mai înalt punct al Dobrogei Centrale - 204 metri. Cu calcare în formă de insulă şi potcoavă, dealul este casa unor specii de plante rare. Cei care l-au vizitat spun că aici te întâmpină popândăi curioşi, iar mirosul de cimbrişor sălbatic îţi încântă simţurile. Mănunchiuri de ciucuşoară şi frumoasele flori de Limba Mării, precum şi floarea de piatră, împodobesc dealul lui Allah, de unde obţii o privelişte de neuitat asupra Dobrogei.

În apropiere se află şi Mănăstirea Sfânta Cruce, cu hramul Izvorul Tămăduirii, unde duhovnic este părintele Ilarion, fost director de bancă la Constanţa. Credincioşii vin în pelerinaj la izvorul de lângă lăcaşul de cult, datorită remediilor pentru care este faimos.

Dincolo de Băltăgeşti poţi vizita cetatea Capidava, de pe malul Dunării. Fortul a fost construit pe vremea împăratului Traian, ca parte din sistemul roman defensiv. Capidava, care înseamnă „cetatea de la cotitură“, se află pe un masiv stâncos, de unde Dunărea poate fi observată până hăt-departe. Fluviul are ostroave frumoase şi la Capidava, şi la Topalu, şi la satul Dunărea care-i poartă numele.

La Topalu mai poţi vedea Reciful Neojurasic, care reprezintă cea mai clară secţiune de formaţiuni coraligene de pe tot teritoriul României. Structura calcarelor de aici este asemănătoare cu cea din faţa Alpilor.

Tot la Topalu funcţionează singurul muzeu de artă din mediul rural. Muzeul deţine colecţia familiei Dinu şi Sevasta Vintilă, învăţătorii satului, în a căror casă funcţionează instituţia de artă. Aici pot fi admirate 228 opere de artă ale unor artişti plastici de renume: Tonitza, Grigorescu, Ressu, Pallady, Lucian, Petraşcu, Han şi Jalea.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Vă mai recomandăm

Comori de Grigorescu, Tonitza şi Ressu la muzeul din Topalu

FOTO VIDEO Vacanţă în România: Litoralul, aşa cum trebuie cunoscut. Poveşti cu kilometri de plajă virgină şi faţa mai puţin cunoscută a Mării Negre

FOTO VIDEO Înapoi spre rădăcinile neamului românesc, la pas pe tărâmul apostolului Andrei

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite