Fenomenul liceelor cu promovabilitate zero la Bac: „Unii lucrează ture de noapte la benzinării, pentru că nu au cum să se întreţină“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În fiecare an, sistemul românesc de învăţământ scoate la iveală noi şi noi probleme cu care se confruntă. Una dintre ele o constituie liceele cu rată de promovabilitate zero la Bacalaureat, şcolii care scot absolvenţi incapabili să ia note de trecere la acest examen.

Liceul Tehnologic Agricol din Orţişoara, judeţul Timiş, deţine un record: şapte ani niciun elev de aici nu a reuşit să treacă examenul de Bacalaureat. În judeţul Constanţa, la Colegiul „Dobrogea“ Castelu, Liceul Tehnologic Mihai Viteazu, Liceul Tehnologic din Ciobanu sau cel din Crucea nu s-a înregistrat nici un absolvent care să promoveze Bac-ul anul acesta, iar multe alte licee au doi sau trei elevi admişi.

Mituţa Borcan este directorul Liceului Tehnologic din localitatea Mihai Viteazu, judeţul Constanţa, una dintre şcolile cu promovabilitate zero la Bacalaureat. Profesoara spune că elevii „provin din familii fără nici un venit, iar din clasa a XI-a sau a XII-a ei încep să lucreze. Unii au pământul lor pentru că părinţii sunt plecaţi în străinătate, iar majoritatea răspund de pământul familiei. Unii lucrează ture de noapte la benzinării, pentru că nu au cum să se întreţină.“

Întrebată cum ajung aceşti elevi în clasa a XII-a fără probleme, iar la Bac iau note de 2 sau 3, Mituţa Borcan se scuză: „Nu are nicio legătură perioada claselor IX-XII cu Bacalaureatul, care este un examen destul de greu. La noi, copilul care vine în fiecare zi la şcoală este inevitabil ca la materiile pe care le parcurge să nu aibă un rezultat bun“.

O altă scuză ar fi emoţiile care apar în cazul copiilor din mediul rural. „Am o elevă care a picat la Matematică din cauza emoţiilor. Ei nu sunt plecaţi din localitate, iar în momentul în care se duc la centrele de examen, la oraş, copii se emoţionează. Au plecat la ora 6.00 din localitate, au ajuns la 7.00 în Constanţa şi să stai atâtea ore până începe examenul nemâncaţi şi emoţionaţi…“, declară Mituţa Borcan.

Directorul Liceului Tehnologic din localitatea Mihai Viteazu mai spune că sunt şi elevi care promovează Bac-ul „din bucăţi“: „Se înscriu şi iau câte o materie: în vară una, în toamnă una, anul viitor una. De când sunt director, opţiunea copiilor asta este. Tineretul din ziua de astăzi vrea mai mult decât li se oferă şi vara ei lucrează. Aşa se organizează ei şi nu mai au timp să înveţe.“ Visul acestor copii este unul singur, completează profesoara: să plece în străinătate.


Cauze multiple

Marian Staş (foto dreapta), expert în educaţie, profesor şi coordonatorul programului „Clubul Liderii Mileniului Trei“, spune că „liceele cu promovabilitate zero la examenul naţional de bacalaureat reprezintă testul de turnesol cu acurateţe maximă al falimentului acestui sistem public al Educaţiei, existent acum în România.”

Specialistul identifică şi o serie de cauze care duc la această situaţie. „Cauzele sunt multiple, dominant de sistem: indulgenţa ucigătoare a culturii notelor de trecere, pentru a da bine, acolo unde elevii nu învaţă, pur şi simplu – ani şi ani la rând; cinismul admiterii în liceu a absolvenţilor de clasa a VIII-a cu medii de 1, 2 şi 3 la Evaluarea Naţională pentru că, nu-i aşa, învăţământul acum este obligatoriu zece clase, potrivit legii; toleranţa sindicalist-iresponsabilă de a menţine funcţionale astfel de unităţi şcolare să nu rămână profesorii pe drumuri, ştiind foarte bine că ele nu dau rezultatele aşteptate; arhitecturi curriculare în profund contratimp cu nevoile reale şi stimulii adecvaţi de învăţare ale copiilor etc.”

O vină comună, sistemică, în acest caz vede şi Alexandru Manda, expert în politici educaţionale la Societatea Academică din România. „Deşi tendinţa este să dăm vina pe elev că nu învaţă, trebuie să ne gândim la cauzele pentru care acel elev nu învaţă. Eu aş veni puţin mai în spate în cronologia şcolară a acelui elev. Parcursul lui şcolar începe nu începe în clasa a IX-a, ci cu opt ani mai devreme. Atunci când un elev intră la liceu cu o medie sub 5 este foarte greu pentru un profesor să-l ducă la o medie de promovare a examenului de bacalaureat”.

Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţilor de Părinţi din România, spune că nu putem vorbi de „vinovaţi”, ci de responsabili, iar primii în acest şir ar fi părinţii elevului, cei care-l formează iniţial pe acesta. „Apoi urmează şcoala care preia copilul. Aici este problema: avem unii profesori care nu sunt dedicaţi, clase supraaglomerate, programa şcolară încărcată, fără parte de aplicabilitate şi lipsită de interacţiunea dintre elev şi profesor. Şi elevul are partea lui de responsabilitate. Fără muncă, fără voinţă nu se poate face nimic.”

Soluţia: adecvarea la nevoile pieţei şi un BAC diferenţiat

Cauzele multiple care determină ca an de an unele licee să nu aibă nici măcar un absolvent care să promoveze examenul de bacalaureat trebuie tratate în profunzime, spun specialiştii. Astfel, Marian Staş arată că soluţia constă în „transformarea funcţională şi instituţională a acestor licee. Corelarea cu şi adecvarea impecabile la nevoile pieţei forţei de muncă locale / regionale / naţionale. Investiţia serioasă în Educaţie etc. În particular, a “agăţa” copilul de o meserie-acolo, ca pe un rebut social de ultimă clasă, în virtutea notelor mici la învăţătură mi se pare dezonorant şi descalificant pentru noi, ca societate.”

De asemenea, depistarea din timp (clasele primare) a lacunelor pe care un elev le are astfel încât să se poată acţiona pentru a fi atenuate neajunsurile şi lipsurile pe care le are la anumite discipline, este o altă soluţie pe care o vede Alexandru Manda (foto dreapta). Expertul în politici educaţionale se întreabă „de ce dorim noi neapărat ca toţi elevii să susţină Bacalaureatul la aceleaşi probe? De ce un elev de la profilul tehnologic trebuie să susţină BAC-ul la matematică, fizică, biologie? De ce dorim neapărat să-i pecetluim acelui elev finalul şcolar cu un eşec? De ce nu gândim un sistem diferenţiat de examen care să ateste finalizarea ciclului liceal? Există conceptul de BAC diferenţiat, concept prezent în multe alte state”.

Exemplu de bune practici

În perioada 2012/2013, Asociaţia ROI a derulat un proiect pilot, „Zburd-Educaţie prin Coaching”, în cinci licee tehnologice din Sibiu, Braşov, Iaşi, Câmpulung Muscel şi Bucureşti unde rata de promovabilitate la BAC a fost situată între 2% şi 18%. Voluntarii au format în fiecare liceu câte o echipă-nucleu din care au făcut parte profesori, elevi şi părinţi. Membrii echipei au fost încurajaţi să stabilească obiective, să găsească soluţii la diferitele situaţii cu care se confrunta şcoala lor şi să treacă la acţiune.

Până în 2013, aceste licee au înregistrat creşteri importante a promovabilităţii, de 2-3 ori faţă de o creştere medie de 20% la nivel naţional. Pe lângă aceasta, din concluziile proiectului reiese faptul că în cei doi ani de implementare elevii au obţinut o mai mare încredere în sine şi au învăţat să lucreze în echipă, s-a îmbunătăţit comunicarea dintre profesori şi elevi, iar părinţii au început să se implice în viaţa şcolii.

Experienţa acestui proiect pilot a fost materializată într-un film, „Ba se poate!”, regizat de Tedy Necula.

Marian Staş FOTO Sever Gheorghe
Imagine indisponibilă

Pe aceeaşi temă:

Învăţământul românesc, axat pe nevoile profesorilor, nu ale elevilor. „E mai important ca profesorul să aibă o normă decât ca elevul să-şi dezvolte calităţile“

Banii pentru fondul clasei, o boală a învăţământului românesc




 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite