FOTO Documente de marcă din Războiul de Independenţă de la 1877-1878. Cum era schiţată linia frontului şi care erau ordinele trasate
0Documente valoroase de la Războiul de Independenţă din 1877-1878 au fost strânse de Arhivele Naţionale într-o colecţie ce redă aspecte din confruntarea armată.
Colecţia „Români şi Bulgari în războiul din 1877-1878“ realizată de Arhivele Naţionale ale României prezintă documente olografe, fotografii ale ostaşilor şi surorilor de caritate de pe front, precum şi reproduceri ale imaginilor din bătăliile de pe frontul bulgar care au marcat victoria României, alături de aliatul rus, împotriva otomanilor.
Statul român dorea să îşi obţină independenţa, dar asta l-a costat o provincie - Basarabia de sud (judeţele Cahul, Ismail şi Bolgrad). Marele câştig a fost, însă, Dobrogea, regiunea ocupată de otomani timp de 458 ani, care oferea României potenţialul de dezvoltare râvnit de orice naţiune.
Imaginile înfăţişează documente de arhivă cum ar fi: Circulara Consiliului de Miniştri cu privire la invitaţia primită de la marele vizir de a se înţelege cu comandantul armatelor turceşti de la Dunăre, Abdul Kerim Paşa, referitor la apărarea teritoriului României împotriva ruşilor. Începutul trecerii armatelor ruse în România a fost făcut în aprilie 1877.
La 8 octombrie 1878, de la Bucureşti se dă Înaltul Ordin de zi dat cu ocazia intrării triumfale în Capitală prin care domnitorul Carol I mulţumeşte ostaşilor români pentru eroismul arătat pe câmpul de luptă.
O telegramă datată 10 decembrie 1877 este trimisă de la Bucureşti de ministrulu de Interne către toţi prefecţii din ţară prin care se anunţă căderea Plevnei.
Capitularea lui Osman Paşa la Plevna şi întâlnirea sa cu marele duce Nicolae, din 28 noiembrie/10 decembrie 1877, este reprezentată printr-o gravură publicată în ziarul Algemeine Illustrierte Zeitung nr. 17 din anul 1877. Tot în presa străină sunt desenate nelegiuirile turceşti în Bulgaria. Este desenată, de asemenea, înmânarea drapelului din Samara detaşamentelor de voluntari bulgari, de către Marele duce Nicolae, comandantul Armatei ruse.
Gravuri din cartea lui Franz Lubojatzky - Illustrirte kriegs-chronik des russisch-türkischen feldzuges 1877 – Dresda 1877; acest document se află, de altfel, în Arhiva Centrală de Stat a Bulgariei. Alte gravuri de epocă arată bătăliile de la Smârdan, Plevna, Griviţa şi Rahova, precum şi marcantul moment al luării drapelului de la Griviţa. O gravură prezintă ziua de 22 iunie 1878, când s-au reunit reprezentanţii Marilor Puteri la Congresul de la Berlin.
Câteva hărţi dau amănunte despre poziţiile trupelor române în iunie 1877, lucrările de întărire de la Calafat, precum şi încleştarea forţelor din războiul ruso-turc şi a Peninsulei Balcanice. O schiţă din noiembrie 1877 redă împresurarea Plevnei la sfârşitul lunii.
În fine, fotografii ale vremii le înfăţişează pe trei domnişoare din „lumea bună“ care îmbrăcaseră uniforma alba a surorilor de caritate: Smărăndiţa Moruzi, Maria Văcărescu şi Ecaterina G. Cantacuzino. Într-o fotografie-panou sunt prezentaţi generalii români care au luat parte la Războiul de Independenţă, în centru fiind Ion C. Brătianu, ministrul de Război.
Pe aceeaşi temă:
Frământările României la 1878, înainte de preluarea Dobrogei în stăpânire
Se încarcă comentariile...
