FOTO Documente rare din vara lui 1913. Al Doilea Război Balcanic se încheia prin Tratatul de pace de la Bucureşti, iar România primea atunci Cadrilaterul
0
Documente insolite din Al Doilea Război Balcanic (vara lui 1913) au fost strânse într-o colecţie la care au contribuit România şi Bulgaria, aflate în tabere adverse în acel timp.
Conflictul armat generat de nemulţumirile teritoriale ale Bulgariei reprezintă un moment al istoriei care a afectat Europa mai mult decât s-ar fi crezut iniţial. Practic, războiul balcanic a fost scânteia care a declanşat Marele Război - aşa cum e numit Primul Război Mondial (28 iulie 1914-11 noiembrie 1918).
Muzeul Naţional de Istorie a României este cel care a organizat expoziţia disponibilă în Muzeul Virtual. Proiectul româno-bulgar este realizat în colaborare cu Arhivele Naţionale ale României, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Serviciul Istoric al Armatei, Arhivele de Stat ale Bulgariei, Arhivele Istorice Bulgare şi Arhiva Naţională de Filme, cărora li s-a alăturat colecţionarul Cristian Scăiceanu.
GALERIE FOTO DIN AL DOILEA RĂZBOI BALCANIC
„Ne-am propus să readucem în faţa publicului românesc şi străin care va vizita muzeul nostru, două dintre momentele cele mai controversate ale istoriei acestei părţi de lume în epoca modernă: cel de-al Doilea Război Balcanic şi Pacea de la Bucureşti“, explică organizatorii.
Al Doilea Război Balcanic s-a purtat în perioada 16 iunie 1913 - 18 iulie 1913, izbucnind la un an după Primul Război Balcanic (8 octombrie 1912 - 18 mai 1913).
Dacă Primul Război Balcanic s-a dus doar între Liga Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntenegru) şi Imperiul Otoman, de sub a cărui influenţă creştinii din Balcani doreau să iasă, Al Doilea Război Balcanic a implicat şi România. Bulgaria era nemulţumită de împărţirea teritoriilor între aliaţi în urma Tratatului de la Londra care a pus capăt Primului Război Balcanic. În tabăra opusă se aflau România (care avea interes teritorial pentru Silistra), Serbia, Grecia, Muntenegru, susţinute de Imperiul Otoman. Asaltul vecinilor a fost mai puternic decât puterea Bulgariei, care a cedat. Pacea a fost încheiată prin Tratatul de la Bucureşti (10 august 1913), iar România a primit Cadrilaterul (Dobrogea de sud), dar a pierdut 2.705 ostaşi, conform statisticilor Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Tren militar în gara Târgu-Jiu plecând spre Bulgaria Sursa muzeulvirtual.ro
În colecţia de documente şi fotografii se află: o carte poştală prezentând victoria Bulgariei şi aliaţilor săi în Primul Război Balcanic; un articol apărut în Revista Economică şi Financiară (anul X, nr. 444) despre „România şi situaţia din Balcani“, imagini prezentând diferite aspecte ale epidemiei de holeră: lazarete, medici militari, victime, măsuri de prevenire; rezervişti mobilizaţi sosind în Gara de Nord; notă cu semnăturile delegaţilor la tratativele de pace de la Bucureşti; Raportul nr. 52 al legaţiei României la Belgrad referitor la relaţiile sârbo-bulgare şi la diferendul româno-bulgar; fotografii cu ofiţerii Regimentului 8 Roşiori mobilizaţi pentru campania din Bulgaria, cu un tren militar în gară la Târgu-Jiu plecând spre Bulgaria, cu trecerea Dunării de către Armata Română; o hartă operativă elaborată de Marele Cartier General în anul 1913 şi multe alte documente ce pot fi consultate pe site-ul muzeulvirtual.ro.
Sunt arătaţi Regele Carol I, principele moştenitor Ferdinand, principele Carol, generalul Alexandru Averescu şi alţi ofiţeri studiind hărţi ale operaţiunilor militare în Bulgaria. Regele Carol I şi generalul Alexandru Averescu (şeful Marelui Stat Major) sunt pozaţi pe front, în Bulgaria. Cei doi sunt înfăţişaţi privind trecerea trupelor peste Dunăre.
Colecţia conţine o telegramă trimisă Regelui Carol I de Titu Maiorescu, ministrul Afacerilor Străine, în legătură cu răspunsul pe care îl propunea să fie dat regelui Bulgariei la cererea acestuia de a se opri înaintarea trupelor române în Bulgaria. Mai poate fi văzută Hotărârea nr. 2218 a Consiliului de Miniştri prin care se aprobă tratatul de pace încheiat la Bucureşti la 28 iulie/10 august 1913 între România, Grecia, Muntenegru şi Serbia de o parte, şi Bulgaria de altă parte.
Este expusă de asemenea şi harta cu noua graniţă a Cadrilaterului, fixată prin Tratatul de Pace încheiat la 28 iulie 1913 la Bucureşti, prin care României îi revenea şi Dobrogea de Sud, actualmente în componenţa Bulgariei.
Cadrilaterul revenea României în 1913 Sursa muzeulvirtual.ro
Pe aceeaşi temă:
VIDEO România în vreme de restrişte. Ce făceau ostaşii români cu un an înainte de Marele Război
Se încarcă comentariile...
