FOTO Edificii superbe de la malul mării, devenite paragină. Cum arată acum clădiri din patrimoniul Constanţei
0
Clădiri din patrimoniul Constanţei aflate în paragină de ani de zile au fost fotografiate de comunitatea Cronicari Digitali, care au vizitat oraşul zilele trecute. Imagini din Sinagogă sau din Hotelul Intim, aflat pe locul unde a poposit Mihai Eminescu, au fost surprinse de oaspeţi.
Fotografiile actuale au fost realizate la Constanţa duminică, 12 mai, în cadrul Heritage Instameet Constanţa, primul eveniment Cronicari Digitali din 2019. „Cronicari Digitali“ este o campanie de promovare a patrimoniului cultural, iniţiată de agenţia de comunicare Zaga Brand cu sprijinul Institutului Naţional al Patrimoniului.
Sinagoga din Constanţa este una dintre cele mai frumoase edificii de la malul mării. Aflat într-o stare dezastruoasă, lăcaşul de cult al evreilor mai stă în picioare printr-o minune, aşteptând intervenţia autorităţilor pentru salvarea sa. Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a anunţat la un moment dat că 4 sinagogi (Constanţa, Timişoara, Bucureşti şi Hârlău) vor fi reabilitate. Proiectul de la Constanţa nu s-a concretizat, însă.
Vizitatorii pot admira încă, din afara perimetrului, strălucirea păstrată de edificiu printre ruine. Un grup de pasionaţi ai locurilor a înălţat o dronă în zona peninsulată a Constanţei pentru a capta imagini cu interiorul sinagogii. Întregul centru vechi al oraşului este, de altfel, o ruină pe care diferite proiecte edilitare încearcă să o cosmetizeze.
Constanţa a avut două sinagogi: aceasta aflată în ruină, de rit aşkenaz, şi alta de rit sefard ce se afla pe strada Mircea cel Bătrân, în apropierea Bisericii greceşti, care a fost dărâmată după cutremurul din 1977. A supravieţuit timpurilor doar sinagoga aşkenază de pe strada C.A.Rosetti. Pentru oficierea slujbelor, evreii merg la Bucureşti sau la Tulcea.
Sinagoga aşkenază a fost construită în 1910, la iniţiativa comunităţii evreieşti conduse de Pincu Şapira. Autorizaţia de construire a fost eliberată pe 9 aprilie 1910, iar proiectul a fost dat spre realizare lui Anghel Păunescu.
„Domnule primar, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a elibera cuvenita autorizare de a construi un templu israelit pe proprietatea comunităţii evreieşti din Constanţa, strada Rosetti, colţ cu Petru Rareş“, se scrie în cererea care există la Arhivele Judeţene Constanţa, care deţine toate proiectele originale ale construcţiei, dar şi fotografii ale vremii cu templul israelit.
Sinagoga din Constanţa, în ruină Sursa Cronicari Digitali / Ionuţ Iordache
„Templul sinagogii va fi de 13 metri înălţime. Pereţii vor fi din piatră sau de cărămidă lucraţi cu mortar de var alb, hidraulic. Pereţii hasnalelor vor fi de zid masiv, de 28 cm grosime, lucraţi cu var hidraulic, cu ciment în interior, asemenea şi fundul hasnalei. Ferestrele parterului se vor putea deschide în afară“, sunt doar câteva din condiţiile impuse în autorizaţia de construire eliberată pe un an.
În timpul războiului, aici a fost depozit miltar german de armament. Lipsa unor lucrări de întreţinere şi pază au dus în cele din urmă la degradarea gravă a clădirii. Construcţia a fost folosită până în anul 2004.
Expertiza tehnică făcută în urmă cu câţiva ani a stabilit că trebuie să se facă o reabilitare a structurii, prin injectări cu mortar a fisurilor existente în pereţi, bolţi şi arce. Acoperişul este în totalitate prăbuşit şi trebuie reconstruit, prin realizarea de coloane noi şi grinzi de beton armat în locul arcelor construcţiei iniţiale. Au mai rămas fragmente din grinzile longitudinale şi câteva grinzi transversale din lemn. De asemenea, este necesară restaurarea elementelor decorative. Lucrările au fost estimate, la acel timp, la 1 milion euro.
Popasul Luceafărului la Constanţa
Hotelul Intim este ridicat pe locul unde a poposit, cândva, Luceafărul poeziei româneşti, Mihai Eminescu. El a trimis de aici, melancolic, o scrisoare iubitei sale, promiţându-i că o va aduce aici. Rândurile au fost scrise la 16 iunie 1882. Peste exact 7 ani, Eminescu era plâns de o Românie întreagă, decesul său fiind pronunţat la 15 iunie 1889.
Era vara anului 1882 când, de la mansarda unui hotel din vechea Constanţă, un turist singuratic privea melancolic marea cea albastră. O zărea de la ambele ferestre ale camerei sale, situată pe colţ, astfel că gândurile îi erau luate de valuri şi purtate departe, la iubita sa. Turistul era poetul Mihai Eminescu, iar cea cu care ar fi dorit să-şi împartă clipele era Veronica Micle.
O epistolă rămasă din acele timpuri dezvăluie sentimentele Luceafărului care venise la mare dintr-un motiv prozaic: voia să facă băi de mare pentru a-şi trata suferinţele fizice.
Atmosfera micului târg balcanic, redevenit românesc după Războiul de Independenţă din 1877, a stârnit, însă, emoţii poetului, făcându-l să uite neajunsurile curei de sănătate. Constanţa i s-a părut nu doar pitorească, ci de-a dreptul frumoasă şi cochetă. Cu siguranţă, Veronicăi sale i-ar plăcea să-l vadă, astfel că Eminescu a aşternut pe hârtie câteva rânduri, promiţându-i că vor veni cândva aici. Şi curând încă.
„Constanţa, 16 iunie 1882
Draga mea Veronică,
Iartã-mă că nu ţi-am scris de atâta timp, dar am întârziat la Giurgiu, la Costinescu, unde am scăpat o dată vaporul, care nu pleacă decât de trei ori pe săptămână, şi am venit aci, unde posta nu pleacă în toate zilele. Am venit ieri şi am fãcut deja douã băi de mare, cari promit a-mi face mult bine, deşi pe-aici e frig încă şi apa mãrii nu e destul de caldă pentru băi. De-aceea sunt unul din cei dintâi sosiţi aci pentru băi şi nimeni nu se scaldă încă afară de mine.
N-o să stau aci decât vro zece zile şi apoi iar mă-ntorc la Bucureşti.
O să mă-ntrebi ce efect mi-a făcut marea, pe care-o văz pentru-ntâia oară? Efectul unei nemărginiri pururea mişcate. Dar, abia de două zile aici, n-am văzut-o în toate feţele, căci ea e schimbăcioasă la coloare şi în mişcări, de unde unii autori o şi compară cu femeia.
Costanţa sau Chiustenge este un mic orăşel, dar îndestul de frumos. Nu are a face deloc cu Rusciucul. Casele au oarecare eleganţă în clădirea lor, căci piatra e ieftină aci şi clădirile sunt din piatră patrată, iar primăria, de când stăpânesc românii şi există un consiliu comunal, a făcut foarte mult pentru orânduiala şi înfrumuseţarea oraşului. O terasă pe ţărmul înalt dă o frumoasă privelişte pe toatã întinderea mării şi, când luna e deasupra apei, ea aruncã un plein de lucire slabă, care pluteşte pe-o parte a apei. Restul rămâne în întunerec, şi noaptea marea îşi meritã numele ei de neagră.
Viata e cam scumpă aci, dar nu atât de exagerat de scumpă precum mi se descria, mai ales de când s-au deschis câteva oteluri. La anul să ştii că venim amândoi aci, căci băile de mare întăresc şi grăbesc bătăile inimei. Cu toate că omul pare a întineri de ele, privirea mării linişteşte, mai ales sufletele furtunoase.
Şed într-o mansardă şi privirea mi-e deschisă din două părţi asupra mării, pe care aş vrea să plutesc cu tine.
Dar aceasta nefiind cu putinţă, te sărut cu dulce, draga mea Veronică, şi rămân al tău Eminescu.
Al tău,
Eminescu
Adresa mea: Chiustenge (Constanţa) Hôtel d'Angleterre“
Sursa Dan Cristian Mihăilescu
Hôtel d'Angleterre nu mai există de mult la Constanţa, dar pe locul său a fost ridicat Hotel Intim, lipit de Bazilica Catolică Sfântul Anton de Padova. O plăcuţă comemorativă aminteşte faptul că pe aici a trecut Luceafărul.
La 7 ani de la scrisoarea de dragoste trimisă de Mihai Eminescu Veronicăi sale, poetul-nepereche era deja plâns de o Românie întreagă. Se stinsese din viaţă într-un sanatoriu de boli mintale, la 15 iunie 1889. Mai avusese un singur dor, să fie lăsat să moară la marginea mării.
Rămasă fără Eminul ei iubit - cum îl alinta şi fără alt sprijin sentimental, Veronica Micle a fost cuprinsă de deznădejde. După 6 săptămâni, în ziua de 3 august 1889, poeta s-a sinucis otrăvindu-se cu arsenic. Era cu o zi înainte de comemorarea de 10 ani a soţului ei Ştefan Micle, mort la 4 august 1879. Ea este înmormântată lâng chiliile măcuiţelor de la Mănăstirea Văratec din Neamţ.
În Hotelul Intim a pătruns Hollywood-ul, în toamna lui 2015, când a fost turnate aici scene din filmul „What happened to Monday“, un thriller în care au jucat actorii Willem Defoe, Noomi Rapace, Glenn Close, Robert Wagner.
Pe aceeaşi temă:
Hollywoodul a venit la Constanţa. Actorul Willem Dafoe, la filmări în centrul vechi
Se încarcă comentariile...
