FOTO Imagini greu de suportat. În Anul Patrimoniului European, prin terasa Cazinoului din Constanţa creşte un copac
0Restaurarea edificiului-simbol de la Constanţa este preconizată pentru 2019, iar experţii atrag atenţia că monumentul trebuie conservat neapărat: „Noroc că are structură de rezistenţă foarte bună, altfel cădea de mult“.
Ultimul tur făcut la Cazinoul din Constanţa de Ziua Mondială Art Nouveau (celebrată la 10 iunie) a revelat ceva ce nu se poate vedea din exterior: terasa dinspre mare a edificiului de patrimoniu este „solul“ din care a început să crească un copac. Specialiştii spun că arborele este falsul oţetar Ailanthus altissima, care pune stăpânire pe toate maidanele.
Tot Cazinoul este, de altfel, într-o stare avansată de degradare, igrasia, mucegaiul, vegetaţia desenând „hărţi“ pe ziduri, plafoane şi acoperişuri. Puţinele obiecte de recuzită rămase şi detaliile arhitectonice de decor, altădată superbe, sunt acum grav deteriorate. „Norocul este că are o structură de rezistenţă foarte bună, altfel Cazinoul cădea de mult“, arată arhitectul constănţean Radu Cornescu.
Care este stadiul Cazinoului
Actualmente, Cazinoul îşi aşteaptă pentru a patra oară licitaţia care să-l aducă la starea iniţială de funcţionare.
Monumentul de patrimoniu naţional aparţine municipalităţii din Constanţa, iar de restaurarea sa se ocupă Compania Naţională de Investiţii (CNI) din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).
Pe site-ul cni.ro, proiectul Cazino poartă şi un an - 2019. Ceea ce înseamnă că finanţatorul lucrărilor de restaurare preconizează că şantierul poate fi demarat abia la anul. „Actualmente se lucrează la actualizarea documentaţiei tehnice în vederea reavizării obiectivului de investiţii şi reluarea procedurii de achiziţii publice“, scriu funcţionarii din CNI.
Sursa Facebook Wendy Laura
Specialiştii spun că printre altele, Cazinoul are nevoie de lucrări ca: înlocuirea învelitorii acoperişului, refacerea şi repararea peretiilor exteriori şi interiori păstrând specificul arhitectural şi decorativ al clădirii, restaurarea componentelor artistice şi ale celor arhitecturale, restaurarea şi înlocuirea tâmplăriei deteriorate, consolidarea şi lucrări de reparaţii structurale ale clădirii, înlocuirea completă a instalaţiilor termice, electrice şi de ventilaţie etc.
Dar înainte de a stabili aceste lucrări, ar trebui să se ştie ce utilizare anume i se va da Cazinoului - susţine arhitectul Cornescu. „Ar fi trebuit să fie stabilită întâi destinaţia Cazinoului pentru a putea face direct lucrările necesare. Dacă va fi centru cultural are nevoie de o anumită configuraţie, dacă va fi restaurant - de alta. Trebuie conservat, însă, de urgenţă, pentru că nu mai este încălzit şi este lăsat, practic, lipsit de apărare, inclusiv în faţa naturii“, a rezumat Radu Cornescu la o dezbatere organizată recent la Constanţa de Asociaţia Expert Forum, Centrul pentru Resurse Civice şi Jurnalismul de la Universitatea Ovidius.
Vorbitorii de aici şi-au exprimat stupoarea că în oraşe precum Oradea se reuşeşte conservarea şi valorificarea monumentelor de patrimoniu, în timp ce la Constanţa este invocată mereu piedica legislaţiei achiziţiilor publice care face ca licitaţiile să fie contestate în mod repetat. „Nu legea este problema, ci modul în care este aplicată. Dacă licitaţiile ar fi organizate corect nu ar exista contestaţii şi dacă ar exista nu ar avea câştig de cauză în instanţă“ - a explicat pentru „Adevărul“ avocatul Stelian Ion, fondator Verde Urban şi deputat USR Constanţa.
Experţii europeni confirmă opinia specialiştilor locali: conservarea, o urgenţă
Ultima licitaţie privind contractarea lucrărilor de execuţie a Cazinoului a fost anulată de instanţă în ianuarie 2018. În martie 2018, Cazinoul a fost inclus pe lista „Celor mai periclitate 7 monumente din Europa“, la iniţiativa Asociaţiei ARCHÉ, în urma jurizării făcute de Europa Nostra, cea mai importantă organizaţie europeană pentru protejarea patrimoniului, patronată de celebrul tenor Placido Domingo.
Ca urmare a acestei alegeri, experţi Europa Nostra au venit la Constanţa zilele acestea pentru a evalua situaţia tehnică a Cazinoului şi a face o listă de recomandări, cu rol consultativ, pentru reabilitarea sa. „Am fost foarte bucuros să văd că structura clădirii este destul de bine conservată, dar consider că lucrări minimale de mentenanţă sunt absolut urgente”, a precizat expertul european Peter Bond.
Sursa Facebook Wendy Laura
Anul 2018, Anul Centenarului pentru România, este declarat în Europa Anul Patrimoniului Cultural. Cu ocazia Zilei Art Nouveau, actorul-europarlamentar Mircea Diaconu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie din Parlamentul European, a ales să lanseze la Cazino un proiect de „renaştere culturală a României“. „Cazinoul din Constanţa este un prim reper în această propunere de proiect naţional. Din păcate, această clădire a devenit oarecum un simbol al inabilităţii noastre de a conserva şi de a valorifica bogăţia patrimonială a civilizaţiei româneşti. O restaurare adecvată poate transforma Cazinoul din Constanţa într-un Centru Cultural pentru Dobrogea şi Marea Neagră, care să se transforme într-un motor de dezvoltare pentru întreaga regiune, şi să reprezinte un exemplu în organizarea altor astfel de centre culturale în România. Este vorba despre o mişcare de renaştere culturală care să plece de la Constanţa în toată ţara”, a specificat Diaconu care a adăugat că la Bruxelles i se spune Mister Heritage (patrimoniu).
Cazinoul, un „Art Nouveau exuberant“
Specialiştii Institutului Naţional al Patrimoniului caracterizează Cazinoul ca având un stil Art Nouveau exuberant, edificiul fiind construit în 1910, în timpul 'febrei cazinourilor' ce a cuprins Europa la începutul secolului al XX-lea. „Daniel Renard, arhitectul româno-elveţian care a proiectat clădirea, a optat pentru un Art Nouveau opulent cu scopul de a ilustra modernizarea României sub domnia regelui Carol I. Clădirea a devenit, în timp, un reper al ţărmului Mării Negre. Ansamblul este alcătuit din trei elemente construite: fundaţiile cu platoul pe care se află Cazinoul, clădirea Cazinoului în sine şi clădirea Acvariului, proiectată tot de Daniel Renard, dar la o dată ulterioară. Al patrulea element este promenada ce separă Cazinoul de Acvariu şi leagă portul comercial de cel turistic, promenadă însoţită pe tot parcursul de o centură verde. Clădirea Cazinoului are trei niveluri. Interiorul spaţios şi bogat decorat face trimitere la o epocă plină de farmec. Acesta se compune dintr-un salon de intrare, săli destinate evenimentelor, spaţii tehnice şi este completat de terase deschise“, detaliază arhitecţii.
Sursa ARCHE / Autor Marian Sterea
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
