FOTO Papa Francisc, impresionat la Blaj de prăjitura cu mălai. „Este desertul săracului pe tot globul pământesc“

În cadrul vizitei sale în România, Papa Francisc şi-a dedicat Blajului ziua de 2 iunie, unde a oficiat Liturghia, a canonizat mai mulţi episcopi greco-catolici martiri şi a avut mai multe întâlniri. Printre acestea, Suveranul Pontif a luat masa de prânz la sediul Arhiepiscopiei Blaj.

Chef Horia Şimon, de la Clubul Gastronomic Transilvan, a fost cel care s-a ocupat de pregătirea bucatelor din care a mâncat şeful Bisericii Romano-Catolice. Specialistul a fost contactat de firma care s-a ocupat de tot protocolul de la Blaj. Delegaţia papală nu a avut pretenţii culinare, doar câteva sugestii de ce nu trebuie să fie pe masa Suveranului Pontif.

„Au cerut să nu fie fructe cu seminţe. Nici cele care au sâmburele mare, dar nici căpşuna, de exemplu. Au fost banane, mere, pere (tăiate felii). De asemenea, nu au vrut carne de porc. Pentru variantele de mâncare caldă trebuia să fie peşte, pui sau vită. Trebuia să ţinem cont de faptul că mâncarea s-a gătit într-un loc şi trebuia servită la episcopie. Mâncarea gătită şi transportată îşi pierde din calităţi”, spune bucătarul.

Singurul lucru pe care totuşi l-au cerut a fost ca fiecare dintre cei 40-50 de meseni să aibă în faţă un bol cu orez fiert. „Toţi trebuiau să aibă pe masă un bol de orez alb. Nu ştiu dacă religios are vreo semnificaţie, dar din punct de vedere gastronomic eu înţeleg prin asta că, dacă nu le place ce se pune în farfurie, măcar pot să mănânce orez alb”, explică specialistul.

         Horia Şimon, pregătind farfuriile cu mâncare  FOTO: Arhiva personală Horia Şimon
 

Condiţii speciale pentru masa Papei

Pentru a putea găti Papei, Horia Şimon şi întreaga echipă care a participat la realizarea meniului şi aranjarea mesei, au avut de trecut prin mai multe verificări. Mai întâi au fost obligaţi să-şi facă analizele medicale. Apoi au realizat trei variante de meniu pentru ca responsabilii din delegaţia Papei să decidă ce vor alege.

„Am mers pe filosofia noastră, a Clubului Gastronomic Transilvan: local şi sezonal. Iniţial am decis mai multe feluri de mâncare. Am făcut trei variante de meniu care aveau ca fel de bază puiul, peştele şi vita. Mă bucur că au ales puiul pentru că, dacă alegeau peştele sau vita, ţinând cont că trebuia mâncarea transportată, şi a fost şi o mică întârziere de jumătate de oră a delegaţiei, mâncarea s-ar fi degradat”, spune chef Horia Şimon.

După stabilirea meniului a urmat proba, cu o săptămână înainte de venirea Papei Francisc. Toate preparatele au fost analizate şi gustate de către reprezentanţii Arhiepiscopiei de la Blaj, ai Direcţiei de Sănătate Publică, Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Serviciul de Pază şi Protecţie.

„În momentul în care s-a probat meniul s-a făcut o listă integrală cu cantităţile, cu tot ce ne trebuie pentru pregătirea mesei. Am înaintat şi o listă cu producătorii cu care lucrăm noi de obicei, unii au trecut testul, unii nu. Toate facturile au fost apoi luate de DSP şi SRI la analizat”, povesteşte Horia Şimon.

                       Felul principal al mesei- piept de pui FOTO: Horia Şimon
 

Prăjitura de mălai, apreciată de Papa Francisc

După ce s-au depăşit toate aceste formalităţi obligatorii pentru o astfel de vizită, bucătarul a trecut la treaba propriu-zisă, la ceea ce-i place lui cel mai mult: să gătească.

„Am ales un meniu uşor, în sensul în care mi-am dorit să livrez calitatea pe care mi-am propus-o chiar dacă au apărut tot felul de situaţii. Meniul nu era complex, conjunctura era complexă: cară, du, pune, taie, întârzie oaspeţii, eram într-o cameră fără aer condiţionat…complicat”, descrie agitaţia din acea zi, chef Horia Şimon.

A gătit o singură masă, prânzul, cu trei feluri de mâncare servite într-un interval de 45 de minute. Totul era contra-cronometru, totul trebuia să iasă perfect. Iar meniul ales, care a ajuns pe masa Papei a fost unul simplu, sezonal şi transilvănean.

                             Gustarea rece-păstrăv afumat FOTO Horia Şimon

„Am ales o gustare rece. Dacă am fi ales o gustare caldă şi felul de bază cald îmi trebuia de două ori mai mult timp ca să ţin mâncarea caldă. Un păstrăv afumat cu o salată de sfeclă şi o brânză de Năsal (regiune Cluj), cea care se maturează singură. La felul de bază am dat un piept de pui, de cocoşel pitic, un piure şi un sos de merişoare. Era iunie deja şi puteam să ne jucăm cu fructele de pădure.

Desertul a fost foarte simplu: o prăjitură de mălai. Am făcut-o noi să nu fie foarte simplă, am făcut trei texturi: o cremă de mălai, prăjitura de mălai şi nişte pesmet din prăjitura de mălai, cu nişte smântână acră, cu fructe de pădure, cu sos”, spune Horia Şimon.

Iar desertul a fost cel care l-a impresionat pe Papa. „I-a plăcut foarte mult desertul şi a vrut să mă cheme înăuntru. Atunci am avut puţine emoţii pentru că trebuia să mă adresez lui şi nu ştiam în ce limbă să vorbesc. Eu vorbesc spaniolă. Am avut două minute de stres pentru că încercam să-mi fac un fel de discurs în spaniolă. Dar protocolul nu a permis ca eu să intru.”

                         Desertul: prăjitura de mălai FOTO: Horia Şimon

Cu toate acestea, oamenii care s-au ocupat de meniul Papei s-au întâlnit cu acesta chiar la sosirea la masă, la episcopie. Atunci Suveranul Pontif i-a salutat pe fiecare dintre ei şi le-a dat câteun suvenir.

                               Papa Francisc şi chef Horia Şimon FOTO: Vatican Media

Simplu, autentic, tradiţional

„Cred că a fost impresionat de prăjitura de mălai deoarece, fiind sud-american, a consumat mâncăruri pe bază de porumb. Poate au existat similitudini cu ceva desert din copilăria lui. E desertul săracului pe tot globul acesta: porumb fiert cu zahăr. Nu e nimic deosebit”, ne asigură specialistul.

De ce a ales Horia Şimon un astfel de meniu pentru masa papală? Bucătarul mărturiseşte că nu s-a documentat înainte despre preferinţele culinare ale Papei Francisc. „Nu m-a interesat să-i fac Papei ce mănâncă acasă la el. Nu o să gătesc eu niciodată cum îi găteşte bucătarul lui. Eu am vrut să mănânce ceva ce-i poate oferi ţara asta. Ce avem noi, asta putem să-i dăm. Doar nu era să-i dăm prosciutto sau parmezan lui, care stă în centrul Italiei şi asta are toată ziua la masă”.

În plus, Clubul Gastronomic Transilvan din care bucătarul face parte promovează produse autentice, tradiţionale, locale, ecologice. „Lucrăm cu imaginaţia noastră, dar cu ingredientele locale”, conchide Horia Şimon.

Pe aceeaşi temă:

Ce peşte să mănânci pe litoralul Mării Negre. Sfaturile specialistului: speciile care se prind în această perioadă, cum se prepară, cum ştim că e proaspăt

Jumătate din masa de Revelion ajunge la gunoi. Ce trebuie să facem pentru a evita risipa alimentară

Tot ce trebuie să ştiţi despre bunătăţile din peşte, alternativă pentru masa clasică de Revelion. Recomandarea specialistului