FOTO Povestea Dobrogei spusă în bani. Monedele care au conturat istoria dintre Dunăre şi mare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dobrogea se poate lăuda cu cea mai veche monedă de pe teritoriul României de astazi. Drahma de argint a fost emisă în urmă cu aproape 2500 ani la Histria. Cetatea greacă este şi cel mai vechi oraş atestat din zona noastră. Zona dintre Dunăre şi mare a fost şi una propice comerţului, iar pentru că ea a fost parte din diferite imperii, monedele care au fost folosite aici îi pot spune foarte bine istoria.

Dar Dobrogea nu are numai bani aduşi din altă parte. La Histria, de exemplu - o cetate situată la nord de Năvodari - au fost bătute primele monede din România de azi. Asta se întâmpla în anul 480 înainte de Hristos. Monedele de argint aveau simbolul oraşului - un vultur pe un delfin şi, pe revers, două capete umane alăturate şi inversate. 

Negustorii din Histria lucrau la început cu aşa-numitele monede vârf de săgeată. Erau recunoscute ca bani, dar nu aveau forma unor monede. Istoricii spun că acestea erau turnate în tipare care nu au fost folosite niciodată pentru arme şi moşteneau mijloacele de schimb premonetar create de sciţi, traci sau geţi. Vârfurile de săgeţi aveau inscripţii diferite: o roată, un soare sau litera A, iar strămoşii noştri le deosebeau şi prin greutatea lor. 

A urmat o perioadă a monedelor numite "delfinaşi". Acestea erau emise în paralel cu vârfurile de săgeţi.

Între anii 450 - 350 î.Hr. apar monedele de bronz, care au fost urmate pentru câteva sute de ani de altele care îi înfăţişau pe zeii greci Helios, Demetra, Hermes si Apollo. 

Callatis, Mangalia de astăzi, are şi el o istorie frumoasă. Monedele apărute acolo sunt drahmele de argint. Ele apar în anul 313 i.Hr. si sunt urmate de monede de bronz care apar odata cu venirea lui Burebista în Dobrogea.

Tomisul nu s-a lăsat mai prejos. Cetatea care a fost construită pe locul Constanţei de astăzi a bătut prima monedă abia în a doua jumătate a secolului III î.Hr., dar se remarcă prin varietatea emisiunilor. Helios, Hermes, numele oraşului precum şi o mare varietate de sigle şi abrevieri de magistraţi monetari apar pe aceste prime monede ale strămoşului Constanţei.

"La începutul secolului I a. Chr. atelierul tomitan devenise cel mai important de pe coasta de apus a Mării Negre, poziţie confirmată din plin în epoca imperială, când el este cel dintâi din zonă care îşi reia activitatea (încă din vremea lui Augustus). Aceasta va continua, fără pauze notabile, intensificându-şi activitatea de la Commodus şi mai ales de la Septimius Severus, până la închiderea atelierului în timpul domniei lui Filip Arabul. Emisiunile sale sunt prezente în întreaga Dobroge, spre est, până la Iževsk, în zona munţilor Ural, spre sud până dincolo de Balcani (izolat, dar şi în numeroase tezaure), cu menţiunea că o emisiune de la sfârşitul epocii elenistice s-a descoperit la Delos, spre vest, în Muntenia şi Dacia romană, şi chiar mult mai departe, în Germania, în Italia (în Veneto), iar în nord-vest, în Marea Britanie. Studii metrologice de detaliu lipsesc până acum, deşi potenţialul este şi aici foarte mare, circa 3000 de exemplare în imensul tezaur de la Mangalia descoperit în 1960 şi peste 700 în tezaurul de la Tomis (Grăniceri), încheiat la Severus Alexander." spune Gheorghe Poenaru Bordea în lucrarea "Emisiunile monetare ale atelierelor greceşti de pe litoralul românesc al Marii Negre"

În Histria, Callatis şi Tomis au circulat bani de tip Filip II şi Alexandru cel Mare. Staterii si tetradrahmele au fost bătute chiar pe aceste meleaguri. Istoricii spun că monedele lucrate la Histria şi oraşele de la malul Mării Negre de azi au depăsit graniţele şi chiar au trecut Dunărea. Ele au fost descoperite în Moldova, Oltenia şi chiar în Transilvania. 

Mergem pe repede-înainte mai bine de 1000 ani şi ajungem într-o Dobroge care era organizată ca o provincie militară a Imperiului Bizantin. Follis-ul bizantin ajungea şi aici, venit din teritoriile sud-carpatice, dar Dobrogea avea atelierele ei de monede. Unul dintre ele a funcţionat la Dristra şi apoi la Isaccea (Judeţul Tulcea) între anii 1068 şi 1081. 140 ani mai târziu, emisiunile de monedă numite billion şi hyperper rămân în circulaţie, dar lor li se adaugă monede de la Constantinopol şi emisiuni ale statelor greceşti rezultate după destrămarea Imperiului Bizantin. 

Alt moment de referinţă este domnia lui Ivanco al Dobrogei. Despotul a stăpânit toată Dobrogea şi era un fel de rege de Varna. La începutul secolului XX au fost descoperite în mai multe zone din Dobrogea monede simple cu inscripţii greceşti pe care specialiştii le atribuie lui Ivanco. 

Monedele sunt importante şi pentru că ar confirma prezenţa limbii greceşti la curtea lui Ivanco şi asta ar duce la ipoteza conform căreia Dobrogea nu avea o stăpânire slavonă.   

Dobrogea a trecut apoi la Ţara Românească pentru o scurta bucată de timp doar pentru a ajunge sub stăpânire Otomană. Cele mai reprezentative exemple ale istoriei relatate prin monede sunt legate de aşa-numitul tezaur Vidra care se păstrează în Muzeul Judeţean Ialomiţa din Slobozia. Acest tezaur a fost descoperit în localitatea Frumuşani din Judeţul Călăraşi şi este alcătuit din monede otomane din secolele XVIII - XIX. Emisiunile turceşti purtau numele sultanilor în timpul cărora au apărut - Musfata III, Selim III sau Abdulhamid I. 

Sud-estul României de astăzi este, din punct de vedere al monedelor o intersecţie a unor drumuri importante din istorie. Specialiştii spun că descoperirile făcute în ultima sută de ani au transformat România într-o adevărată enciclopedie numismatică. O vizită prin muzeele noastre poate să-ti ofere o imagine completă a monedelor din perioada greacă, romană, bizantină, dar şi emisiunile medievale sau moderne vest-europene. 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite